România autistă

Publicat în Dilema Veche nr. 199 din 2 Dec 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

M-am întîlnit cu ea dis-de-dimineaţă, în mall, în ziua alegerilor. România autistă tocmai îşi lua cafeaua. Cu privirea pierdută în zarea Crăciunului, cu mintea la credite şi cu mîna pe telefon, naţia mea contempla încă o zi de mers nicăieri. Nicăieri, dar repede: nu mai sîntem în anii ’90, acum nimicul se rezolvă operativ, dacă nu cumva prin teleconferinţă. La prînz, am regăsit-o la Tîrgul de Carte. Acolo, România autistă se făcea că ascultă prezentările unor cetăţeni autori, înduioşaţi pînă la lacrimi de propria operă (vorbesc din experienţă aici, luaţi-o şi ca pe o mea culpa). Între două vorbe de bine, întinse pe felia de pîine a spaimei c-ar putea fi originali, autorii se întreceau în intenţii bune, într-un fel de olimpiadă a cuvintelor fugite din azil. Pitită între ele, România mea îşi făcea socoteala raportului preţ/pagină, cu aerul gospodăresc al omului care îşi pune murături la cap. "Ce carte mai iei de o sută de mii?" - a sunat întrebarea unei doamne în vîrstă, poate singurul lucru viu pe care l-am auzit în cîteva ore de plimbat printre litere moarte. Seara, m-am întîlnit cu România autistă la vot. Unde şefă la comisia de alegeri sau cum s-o fi numind era doamna Ştefănescu. O doamnă căreia nu i-am mai vîndut casa mea acum cîţiva ani şi care mă consideră direct responsabil de faptul că locuieşte şi acum într-un apartament cu balconul la stradă: dramă cumplită, regrete enorme etc.! Doamna Ştefănescu m-a certat încă o dată pe tema lipsei de caracter şi-a binevoit, după oarecare rugăminţi, să-mi dea şi-un buletin de vot. Acolo m-am şi hotărît, după un principiu simplu: ia să vedem, cunosc pe cineva de aici? Ah, uite-l p-ăsta, e băiat OK, are şi copil mic, nu scuipă pe jos, vorbeşte englezeşte, la Bruxelles cu el! În jurul meu, în comiţie, multă lume relaxată, zîmbind: uite, dom’le, am scăpat de încrîncenarea aia a anilor ’90, mi-am zis, cu gîndul că Europa e chiar după colţ, imediat ce treci de Mega Image, în parcare la benzinărie. N-o mai fi încrîncenare, dar e tac’su, un domn în vîrstă, uşor paralizat, surd de-o ureche şi cu cealaltă tăiată, cu cataractă şi un tremur uşor al mîinii. Numele lui generic: alegător prin neprezentare. M-am întîlnit a treia oară cu România autistă la Radio News FM, începînd cu ora 9, cînd primele sondaje ne-au pus în faţă prezenţa aceea scofîlcită la urne. Şi-am început să luăm telefoane în emisie. A urmat cea mai incredibilă experienţă de comunicare pe care am avut-o în viaţa mea. Unul după altul, ascultătorii noştri erau pur şi simplu nişte boi. Îmi cer iertare că folosesc acest termen într-o revistă civilizată, însă vă jur că m-am gîndit mult la el: pur şi simplu nu ştiu ce să pun în loc, ca să înţelegeţi combinaţia de indignare şi pofta de a le da jos pantalonii şi a le trage cîteva curele la fund, după o metodă pe care o ştiu din grădiniţă, de la o doamnă educatoare. În esenţă, oamenii ăştia ne-au spus cîteva lucruri pentru care analiştii iau bani să le afirme, cu o competenţă pe care nu pot s-o imit fără lecţii de la Mr. Bean. Şi anume: N-am votat că n-am cu cine. N-am votat că sînt sătul. N-am votat că mi-e scîrbă, n-am votat că nu-i cunosc (deci nu sînt celebri, Irinel ăla de-a candidat nu e - ce dezamăgire! - Columbeanu!). N-am votat că nu mai cred în ei. Şi nici nu mă recunosc în vreunul.... Acum să mă scuzaţi, domnilor, da’ prea vă credeţi unici! La alegerile astea au fost atîţia candidaţi încît orice înger sau orice ticălos îşi poate găsi un model. Nu poţi pretinde că nici unul nu te reprezintă: statistic, asta e imposibil. Între Dăianu şi trimişii lui Becali pe pămînt, sigur e unul care să gîndească la fel ca tine. Iar dacă n-ai votat cu nici unul şi zici că nu-i cunoşti, păi, scuză-mă, dar n-au putut să treacă pe la tine pe-acasă să-ţi recite programul. Şi, de fapt, dă-mi voie să-ţi spun că sila pentru clasa politică nu vine din ce-au făcut ei, ci mai ales din ce n-ai făcut tu. Bani, ca-rieră, succes, guşă. Aşa că daţi-mi voie să pun şi eu o ştampilă pe clasa apolitică a României, pe mulţimea de autişti şi neghiobi, pe masa de plictisiţi şi plîngăcioşi, pe turma care plînge după un păstor livrat în faţa casei, fără nici un efort. Loserilor!

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Anexă la Epistolar despre „catharii“ de la Păltiniș
Am găsit scrisoarea de mai jos, primită în 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac publică, pentru că se referă la un articol celebru al Părintelui Nicolae despre „catharii“ de la Păltiniș.
Frica lui Putin jpeg
Recunoștință Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofisticărie, limpezime morală, nu încîlceală printre teorii, simplitate în convingeri, nu lîncedă indecizie între nuanțe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din bucătărie
Domnul Olivier și-a compus astfel opera: carne de vînat, alături de limbă de vițel, langustă sau homar, toate fierte, așezate pe farfurie și stropite cu un sos de maioneză specific regiunii Provence din Franța.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
În cazuri excepționale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai puțin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formează eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
„Cu bule“ jpeg
Ura și la gară!
„Ura și la gară!“ dezvoltă sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, în cheie pozitivă, eliberarea de o povară – sau, în cheie negativă, încheierea (prea) expeditivă și superficială a unei acțiuni, indiferența, lipsa de interes; adresată direct unui interlocutor, marchează de obicei refuzul,
FILIT – Iași 2021 jpeg
Rezultate și topuri naționale
Ce se întîmplă la nivelul managementului instituțiilor de învățămînt?
Un sport la Răsărit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, pînă acum coerentă relativ la pedeapsa aplicată supuşilor şi sus-puşilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Oameni și cîini
În comunism și o vreme după aceea, se pare că nu doar oamenii, ci și multe alte ființe se comportau altfel decît astăzi. Condițiile grele produceau o înrăire, o sălbăticire generală.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
Şofer omorât în bătaie la Bacău pentru că a atins din greşeală cu maşina oglinda unei dubiţe
O crimă înfiorătoare a avut loc miercuri seara pe o stradă în Bacău, după o acroşare în trafic şi un scurt scandal. Doi bărbaţi au fost deja reţinuţi, după ce victima a fost găsită pe asfalt, fără suflare.
image
O actriţă româncă adoptată de un cuplu britanic şi-a revăzut mama la 34 de ani după ce a fost lăsată într-un orfelinat
O actriţă foarte apreciată în Marea Britanie şi fostă prezentatoare la BBC Radio York şi BBC Country File Live, Adriana Ionică are o poveste de viaţă tulburătoare şi demnă de un film.
image
SARS-CoV-2 continuă să facă „pui“. Ultimul este şi cel mai infecţios
Noua subvariantă BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infecţioasă decât varianta Omicron şi provoacă deja îngrijorări în rândul specialiştilor independenţi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.