România altfel – alegerile pentru Parlamentul European. Articol scris cu Dacian Cioloș

Parlamentul European decide o importantă parte din legislația care se aplică în România. Cu toate acestea, partidele politice au tratat în trecut cu cel mult superficialitate, dacă nu cu iresponsabilitate selecția candidaților pentru cele 32 de mandate de europarlamentari români.

Expertiza limitată și nu rar foarte limitată în mecanismele Uniunii Europene a majorității celor care ne-au reprezentat la Bruxelles reprezintă o parte importantă a eșecului generalizat al României în Parlamentul European (PE). Oportunismul, nepotismul, clientelismul, corupția și inabilitatea de a construi alianțe rămîn celelalte principale probleme ale reprezentării noastre în PE.

Am auzit zeci, dacă nu sute de declarații, care mai de care mai prețioase, despre nevoia de a implica femeile, tinerii și minoritățile în politică. Că este nevoie de oameni noi și de profesionalism. Că numirile ar trebui făcute meritocratic, că România are nevoie să promoveze profesioniști capabili și nu pilele sau rudele baronilor atît în instituțiile naționale, cît și în cele europene.

Acțiuni care să transforme vorbele în fapte au fost rare și de cele mai multe ori politicienii noștri au urmărit cu totul alte interese și obiective decît cele afișate public. Dacă scoatem din ecuație apropiații politicienilor importanți, rezultatele vorbelor sînt, practic, nule.

Soluții care să schimbe starea de fapt există, iar alegerile pentru Parlamentul European sînt o foarte bună oportunitate. Mai jos, un posibil ghid.

Pentru alegerile europarlamentare, partidele ar putea propune, pentru fiecare poziție, o echipă – și nu un singur candidat.

Candidații pe listă, mai ales cei pe poziții eligibile, ar putea ieși public în campanie nu doar cu programul și cu obiectivele, ci și cu echipele cu care intenționează să lucreze pentru ducerea la îndeplinire a acestuia.

Echipele ar trebui să fie alcătuite, pe cît posibil, dintr-o femeie, un bărbat și un tînăr sau o tînără între 18 și 30 de ani. Specializați (în cazul tînărului/tinerei doritor/doritoare de specializare) într-un domeniu foarte important pentru România și relevant pentru Uniunea Europeană, și în concordanță cu temele care se numără printre obiectivele candidatului respectiv.

Pentru tineri, selecția se va face în urma unui concurs de idei pe temele cele mai importante pentru ei și, desigur, aliniate la prioritățile Uniunii Europene. Fiecare europarlamentar ar trebui să acopere costurile pentru patru stagii anuale menite să atragă tineri promițători capabili să ajute pe termen mediu și lung România.

Toți ne vor reprezenta la Bruxelles și vor fi ajutați de o echipă de asistenți aleși, și ei, prin concurs. Fără nepotism, fără pile și cît se poate de transparent și meritocratic. Alcătuirea echipelor pentru Parlamentul European ar trebui să acopere cît mai bine nevoia de reprezentare a cît mai multor români.

Reprezentarea femeilor în politică rămîne o problemă majoră. Cel de-al doilea cel mai mare partid din România are o reprezentare de 2% femei în forul de conducere. Media reprezentării femeilor în România este nu numai cu mult sub jumătatea mediei țărilor nordice, dar și sub media din Emiratele Arabe Unite sau Bahrain. Echipele mixte sînt o soluție.

Regulile sînt clare – doar unul dintre ei va fi oficial membru al Parlamentului European. În cazul probabil în care unii dintre ei s-ar întoarce în politica de acasă, locul lor ar putea fi preluat de partenerul de sex opus de pe listă, lucru care va permite un transfer firesc de responsabilități și posibilitatea ca un alt viitor politician să aibă o experiență extrem de necesară pentru România.

Partidele ar trebui să prezinte pentru alegeri o hartă clară a intereselor României, iar cei care vor fi pe listele acestora ar trebui să fie oameni care au dovedit că au atît experiența, cît și hotărîrea de a ajuta România și Europa să fie mai bune, mai respectate, mai profesioniste pe domeniile alese.

Datorită cheltuielilor cu stagiile, salariile din Parlamentul European vor deveni comparativ similare cu salariile deputaților și senatorilor de la București. Asta ar scădea în mod dramatic apetitul pentru Parlamentul European al oportuniștilor din politică. Salariile vor fi folosite pentru a construi o Românie așa cum o merităm. Nu pentru sinecuri, nu pentru îmbogățirea rudelor sau a pilelor.

Acesta ar trebui să fie începutul. Inițiațive similare ar trebui pregătite pentru alegerile locale şi parlamentare. România ar deveni în acest fel un model de bune practici la nivel european, lucru care ar crește în mod semnificativ impactul nostru la nivelul Uniunii. Ar crește în mod sigur și interesul pentru alegeri al celor care votează – mai ales al tinerilor.

Noi o vom face la RO+. Fiecare dintre viitori noștri europarlamentari va folosi fondurile avute la dispoziție pentru a pregăti o nouă generație de politicieni foarte bine pregătiți și cu experiență la nivel european. Fiecare dintre ei va ajuta zeci de români să cîștige o experiență absolut necesară unei Românii europene. Ne-am dori tare mult să nu fim singurii care vor face asta.

România altfel nu se construiește cu vorbe la televizor. Se construiește cu acțiuni care să dovedească valorile pe care, altfel, nu prididim să le cerem ce-lorlalți, dar rar sau deloc dovedim că le avem noi înșine.

Foto: Cosmin Bumbuț