Robert Frost ┼či problema Basarabiei

Publicat în Dilema Veche nr. 186 din 30 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De c├«teva zile, citesc articole ample, scrise cu f─âlcile ├«ncordate, despre incidentul de la Ambasada Rom├óniei din Chi┼čin─âu. O presupus─â re┼úea de corup┼úie cu originea ├«n chiar mijlocul misiunii noastre diplomatice, care faciliteaz─â ob┼úinerea vizelor rom├óne┼čti pentru cet─â┼úenii moldoveni, a fost "demascat─â" drastic de autorit─â┼úile grijulii ale regimului Voronin ┼či de o parte a presei de la Chi┼čin─âu (Nezavismaia Moldova, Moldova Suveran─â etc.). Pre┼čedintele B─âsescu a replicat abrupt: e o provocare, vom r─âspunde dur. Dup─â cum era de a┼čteptat, antib─âsescienii au reac┼úionat reflex ar─ât├«ndu-l, enerva┼úi, cu degetul pe pre┼čedintele care, din dou─â, una: fie face iar─â┼či o prostie diplomatic─â (dup─â prima ┼čcoal─â de g├«ndire, cea "politic─â"), fie se bag─â unde nu are ce c─âuta (dup─â a doua ┼čcoal─â de g├«ndire, cea dedicat─â de doi ani ├«ncoace citirii cu acribie antipreziden┼úial─â a Constitu┼úiei). M─â deta┼čez pu┼úin de detaliile cazului, ├«nc─â tulburi pentru mine, ┼či m─â g├«ndesc, ├«n perspectiv─â mai larg─â, la rela┼úia noastr─â cu Moldova. ├Ämi vine imediat ├«n minte celebrul poem "Mending Wall" al lui Robert Frost. Repar├«nd, ├«mpreun─â cu vecinul, gardul de piatr─â dintre propriet─â┼úile lor, unul de-o parte ┼či altul de cealalt─â, autorul mediteaz─â la rostul gardurilor pe lume, intrigat fiind de siguran┼úa cu care vecinul repet─â un vechi proverb englezesc: good fences make good neighbours. La ce bun gardul dac─â oricum nu vrem s─â intr─âm unul pe proprietatea celuilalt, se ├«ntreab─â omul nostru. Dar continu─â, ├«mpreun─â cu vecinul, s─â adauge pietre ├«n gard, cu o ciudat─â voio┼čie. Este, desigur, vorba despre o medita┼úie asupra naturii umane care are nevoie de ceea ce detest─â. Fa┼ú─â de gard, ca fa┼ú─â de orice separa┼úie, avem sentimente contradictorii. Ceva din noi ne spune c─â e necesar ┼či altceva din noi se revolt─â. Ceva din noi se simte ├«n siguran┼ú─â, c├«nd gardul e solid, ┼či se ├«nfrico┼čeaz─â, c├«nd gardul e str─âpuns, pentru ca altceva din noi s─â se bucure, c├«nd vedem un gard c─âz├«nd, ┼či s─â ne fac─â s─â tr─âim senza┼úia claustr─ârii, c├«nd gardul e ├«n picioare. Omenesc, foarte omenesc, prea omenesc... Puternic─â e dorin┼úa de a te sim┼úi ├«n siguran┼ú─â ├«n spatele unui zid viguros, dar la fel de puternic─â e ┼či aceea de a vedea zidurile c─âz├«nd. Apoi, poemul ne mai spune c─â exist─â nenum─ârate for┼úe din afara noastr─â care amenin┼ú─â un zid. La fel de multe ca ┼či argumentele pentru a-l construi. A┼č z─âbovi cu drag ├«n descifrarea straturilor suflete┼čti ale lui "Mending Wall", dar am promis c─â m─â refer la rela┼úia cu Moldova, ┼úar─â cu care nu ┼čtim bine dac─â vrem sau nu s─â avem un grad desp─âr┼úitor. ├Än portofoliul extern al Rom├óniei postdecembriste nu exist─â alt─â ┼úar─â cu care s─â fi avut o rela┼úie mai ambigu─â. ├Än general, am ┼čtiut bine ce prietenii s─â c─âut─âm ├«n lume ┼či ce rela┼úii s─â ├«nghe┼ú─âm, ├«n func┼úie de interesul Rom├óniei democratice care s-a n─âscut, tarat─â ┼či cu segmente anatomice monstruoase, dar, totu┼či, s-a n─âscut, ├«n decembrie 1989. Cu Moldova ├«ns─â, nu am ┼čtiut niciodat─â. Am spus c─â s├«nt fra┼úii no┼čtri, dar am sim┼úit c─â e prea mult. Am spus c─â s├«nt doar ni┼čte vecini desprin┼či din fosta URSS, dar am ┼čtiut imediat c─â e prea pu┼úin. Cred c─â rela┼úia politic─â dintre Rom├ónia ┼či Moldova este at├«t de ambigu─â pentru c─â, ├«n general, nu ne putem decide, o dat─â pentru totdeauna, ce s─â credem despre aceast─â separa┼úie dintre noi. Pe de-o parte, o lu─âm ca pe un dat istoric ┼či ne decidem s─â fim reali┼čti. Asta e, s├«ntem dou─â ┼ú─âri suverane cu drum istoric diferit ┼či cu alian┼úe opuse. Pe de alt─â parte, nu ne putem reprima pornirea idealist─â de a crede c─â nedrept─â┼úile istorice se pot repara. Gre┼čim, cred, ├«n am├«ndou─â situa┼úiile. Nu s├«ntem diferi┼úi sau, m─â rog, at├«t de diferi┼úi ├«nc├«t s─â putem spune c─â o separa┼úie este fireasc─â. Dar nici nedrept─â┼úile, odat─â produse, nu se repar─â vreodat─â. Iluzia c─â putem ap─âsa pe un buton care d─â istoria ├«napoi este, la limit─â, chiar periculoas─â. La toate acestea se adaug─â (re)sentimentele populare. Istoria foarte recent─â a ad─âugat la complicatul sentiment al unora fa┼ú─â de ceilal┼úi ┼či complexe. De superioritate, aici, de inferioritate, acolo. Ne-au dezam─âgit adesea. Ne-ar fi pl─âcut s─â fie ca georgienii sau ca balticii - o nuc─â tare ├«n raport cu colosul rusesc. Moldoveanul este ├«ns─â moale ┼či concesiv, gata s─â produc─â un alibi realist pentru orice cedare moral─â. E ca noi! ┼×i noi i-am dezam─âgit pe ei, s├«nt sigur. Nu am fost ├«n stare s─â avem investi┼úii hot─âr├«toare acolo, nu am fost ├«n stare s─â le c├«┼čtig─âm inimile r─âv─â┼čite, iar ├«n chestiunea transnistrean─â, care ├«i chinuie cel mai mult, nu am putut fi de nici un ajutor, prob├«nd o impoten┼ú─â diplomatic─â total─â. Nu m─â mir c─â politicienii nu au putut g─âsi niciodat─â tonul corect pentru aceast─â rela┼úie pe care o numim mereu "special─â" f─âr─â s─â putem spune limpede ce ├«nseamn─â asta - un sentiment difuz de datorie istoric─â, un puseu recurent de na┼úionalism frustrat, o dragoste ciudat─â fa┼ú─â de limba comun─â (spun ciudat─â pentru c─â ┼či noi, ┼či ei o tortur─âm cu psihanalizabil─â ferocitate)? Exist─â ceva ├«n noi care ne spune c─â e bine s─â r─âm├«nem separa┼úi. Dar exist─â ┼či altceva care ne face s─â vrem ca aceast─â frontier─â s─â cad─â. Sim┼úim c─â discursul fratern nu e tocmai realist, dar ┼či c─â raportarea la Moldova ca la orice alt─â ┼úar─â e fals─â. Dincolo de context, este vorba, pur ┼či simplu, despre c├«t de contradictorie este tr─âirea cu semenul. Lumea global─â este, m─âcar ├«n defini┼úia ei, o lume f─âr─â ziduri. Totu┼či, pe m─âsur─â ce ne globaliz─âm, ne zidim. Zidurile desp─âr┼úitoare apar mereu, deprimante ├«ntotdeauna, dar salvatoare de cele mai multe ori. Poemul lui Frost ofer─â o consolare: ambivalen┼úa aceasta e ├«n firea omului. N-ai ce-i face. Solu┼úiile chestiunilor de politic─â extern─â nu pot veni din poeme, fie ele ┼či geniale. Dar ├«n poeme putem g─âsi, m─âcar, explica┼úiile...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.