Restauraţia ipocriziei

Publicat în Dilema Veche nr. 175 din 16 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Toate statisticile şi sondajele o confirmă: ruşii o duc mai bine acum, decît în urmă cu şapte ani. Şi majoritatea atribuie această ascensiune acţiunii preşedintelui Putin, felului lui hotărît de a impune ordinea, nepăsării faţă de ceea ce spun ceilalţi despre el. 58% dintre respondenţii la un sondaj naţional aşteptau de la preşedinte să redea Rusiei statutul de mare putere respectată (temută?); 48% - o justă repartiţie a veniturilor, 45% - consolidarea legii şi ordinii, 39% - accentuarea rolului statului în economie. Continuarea reformelor era dorită de 11% dintre cei întrebaţi, iar menţinerea bunelor legături cu ţările occidentale, de 7%. Cu aceste cifre în faţă, e greu de susţinut că politica agresivă a preşedintelui Putin e determinată doar de sprijinul ministerelor de "forţă" şi al agenţiilor secrete. Democraţia în Rusia - aşa cum a existat - a fost un concept elaborat de politicieni, cu o educaţie bolşevică, şi s-au folosit de el pentru a se înlătura unul pe altul, fără nici un fel de consecinţe în viaţa oamenilor. Cetăţenii n-au văzut decît corupţia, scandalurile, disoluţia valorilor. În acest context, Occidentul a apărut ca principal element al corupţiei - acolo erau şi banii, şi cărţile, şi organizaţiile care îi stricau la minte pe bunii cetăţeni sovietici. Putin a restaurat în primul rînd ipocrizia, nimeni nu se miră cînd fostul kaghebist participă cu adîncă evlavie la slujbele bisericeşti, stabilind astfel o trăsătură de unire nu cu măreţia devenită pentru unii dubioasă a lui Stalin, ci cu cea renovată a Romanovilor. Preţul petrolului a contribuit esenţial la ieşirea din criza economică de la sfîrşitul anilor Elţîn; crearea unui climat de insecuritate pentru marii îmbogăţiţi satisface straniul instinct de egalitate al săracilor: "nici eu nu am, dar în curînd nici el nu o să mai aibă". Cu excepţia lui Hodorkovski (emisese, se pare, şi ambiţii politice) şi a adjunctului său, acum în închisorile din Siberia, nici unul dintre oligarhi nu a avut realmente de suferit. Cei mai ameninţaţi dintre ei s-au mutat împreună cu averile lor în străinătate. Războiul din Cecenia s-a terminat. Pînă cînd o să înceapă din nou, ca orice conflict unde celor învinşi cu brutalitate nu li se acordă nimic din ce şi-au dorit sau din ce le este necesar. În aceste condiţii, Vladimir Putin doreşte să-şi şi încheie mandatul asigurînd ţării sale concurenţa la locul întîi în sistemul mondial de putere: "Dorim să fim auziţi, dorim ca poziţia noastră să fie bine înţeleasă. Dacă acest lucru nu se va întîmpla, nu putem fi ţinuţi responsabili pentru măsurile cu care vom răspunde, deoarece nu noi am iniţiat cursa înarmărilor în Europa" (din interviul dat la Moscova înainte de începerea Summit-ului G8 - Guardian, 4 iunie 2007). Liderii occidentali răspund la asemenea ameninţări făţişe cu vorbe în doi peri, despre valorile comune (Blair) şi despre continuarea parteneriatului (Bush jr.). De fapt, toată lumea se pregăteşte de mutat: Tony Blair va părăsi Downing Street luna asta, Bush va pleca de la Casa Albă la anul, la fel ca şi Putin, de la Kremlin. Deşi nu e exclus ca în acest ultim caz poporul să ceară cu energie încălcarea Constituţiei printr-un al treilea mandat prezidenţial acordat aceleiaşi persoane. Deocamdată, Putin alege între doi eventuali succesori, numiţi tot de el. Favorizat pare a fi Serghei Ivanov, fost ministru al Apărării, acum, ca şi rivalul său, Dmitri Medvedev vice-prim-ministru. După cum relatează un corespondent străin care l-a însoţit pe Ivanov într-o vizită la prestigioasa Academie regională de ştiinţă din Novosibirsk, eventualul viitor preşedinte e încă rigid şi se simte stînjenit în mijlocul oamenilor. Nici un motiv de îngrijorare: dezinvoltura vine odată cu bagajele puterii. Nu a vrut să răspundă decît în ruseşte la o întrebare pusă în limba engleză (deşi o vorbeşte fluent): "În Rusia, nu vorbesc decît ruseşte". Bine, e dreptul lui, dar generaţiile mai vîrstnice se întreabă pînă unde se întinde sau pînă unde vrea să se întindă Rusia. Deocamdată, Serghei Ivanov încearcă să fie clona protectorului său. Cine este el cu adevărat nu se va afla decît dacă şi după ce va cîştiga alegerile. Este însă evident că oricît de nedemocratică ar fi gîndirea lui personală, el se va strădui să nu dezamăgească majoritatea, pe cei 58% dintre concetăţenii săi care îşi doresc ca Rusia să redevină o mare putere respectată. Viitorul punct de echilibru va trebui să-şi găsească un loc între respect şi teamă.

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești