Restaurare sau reconstrucție?

Publicat în Dilema Veche nr. 793 din 2-8 mai 2019
Restaurare sau reconstrucție? jpeg

La scurt timp după incendiul care a distrus acoperișul și turnul-fleșă al catedralei Notre-Dame, președintele Emmanuel Macron s-a adresat națiunii promițînd reconstrucția în termen de cinci ani. Declarația președintelui a stîrnit confuzie, dacă nu de-a dreptul perplexitate. Căci termenul folosit îndeobște atunci cînd vorbim despre obiecte de patrimoniu (mondial) e „restaurare“. Reconstrucție te duce cu gîndul la refacere, deci la o întreprindere radicală de înlocuire. Exprimarea ambiguă a președintelui e motivată de situația complicată în care se află monumentul. Aflat în plin proces de restaurare, acoperișul catedralei a luat foc și a ars în totalitate. După dezastru, lucrurile sînt și mai complicate, inclusiv la nivel semantic. În materie de restaurare, Charta de la Veneția impune readucerea monumentului la starea cunoscută înaintea dezastrului. Pentru a restaura catedrala, e nevoie de reconstruirea acoperișului și a fleșei.

A restaura înseamnă a readuce la stadiul inițial. Or, cel puțin în ceea ce privește acoperișul, așa ceva e imposibil: nu poți reface ceva ce a mistuit focul în totalitate. Acoperișul poate fi doar înlocuit, construit de la zero. E puțin probabil că se va putea face asta à l’identique. Mai mult ca sigur, arhitectura, decorațiile, tehnicile de construire au fost studiate în detaliu și zeci de specialiști știu acum ce bîrne, ce cuie, ce pietre susțin întregul eșafodaj. Dar e foarte puțin probabil să mai existe constructori și artizani capabili să refacă întocmai, după planurile inițiale, acea șarpantă. Sînt unii care se îndoiesc chiar că Franța dispune de materia primă necesară lucrărilor de dulgherie. Și chiar și dacă s-ar putea, ar fi o copie, deci un fals.

Oricum, vor fi multe de restaurat după acest incendiu: interiorul catedralei, devastat de foc și de fum, va trebui refăcut cu grijă astfel încît să se readucă tot ce se mai poate, dacă se poate, la stadiul inițial. Cît privește varianta reconstrucției, nu a fost luată nici o decizie. Se vehiculează ideea unui concurs internațional de arhitectură. Dar propunerea nu a fost lansată oficial și termenii nu au fost definiți. Aproape peste noapte au început să apară tot felul de soluții. Văd că circulă, în diverse medii, o posibilă variantă cu un acoperiș de sticlă și o fleșă spirală. Mulți conservatori strîmbă, pe bună dreptate, din nas: e o intervenție agresivă, o estetică absurdă etc. Poate că aceste temeri sînt întemeiate. Există, oricum, destule clădiri emblematice cu acoperiș de sticlă la Paris, de la piramda de la Luvru la Grand Palais. O firmă de arhitectură din Țările de Jos propune construirea acoperișului și a decorațiilor prin imprimare 3D pornind de la resturile carbonizate rămase după incendiu. Avantajul ar fi că lucrările ar dura infinit mai puțin decît reconstrucția șarpantei din lemn după planurile inițiale și cu tehnicile vechi. Și revanșa simbolică: un acoperiș născut literalmente din propria-i cenușă, grație noilor tehnologii. Poate că și asta e o fantasmagorie. Dar, în orice caz, perspectiva contemporană și inovația nu ar trebui expediate ca factori de alterare a vechii ordini. Aplicate cu măsură și cu respect pentru istorie, noile tehnologii și soluțiile de arhitectură contemporane vor asigura un viitor acestui monument. Să nu uităm că Notre-Dame a fost construită treptat, pe parcursul mai multor secole. Și în toată această perioadă, constructorii au recurs de fiecare dată la cea mai nouă tehnologie de care dispuneau la vremea respectivă. A devenit una dintre cele mai frumoase și celebre catedrale din lume, printre altele, și pentru că cei care au construit-o au fost novatori, nu conservatori. Ar fi păcat ca, pentru a păstra intact spiritul unei construcții cu acoperișul distrus, arhitecții de azi să se întoarcă la tehnicile de acum opt sute ani în loc să privească spre viitor, așa cum au făcut constructorii de atunci.

Catedrala Notre-Dame – au spus-o mulți dintre cei care susțin acum financiar lucrările – nu aparține (doar) Parisului, doar Franței sau doar Europei. Nu e nici măcar doar a Bisericii Catolice. E un obiect(iv) de patrimoniu mondial – ea aparține, deci, omenirii. De altfel, emoția globală care a și făcut posibilă co-finanțarea reparațiilor, printr-un efort colectiv bazat pe o solidaritate rară, e un indiciu în acest sens. Milioane de contribuitori simt că măcar o mică părticică din catedrală le aparține. Ar fi, deci, o greșeală ca lucrările să fie administrate exclusiv de primăria Parisului sau de statul francez. Efortul financiar concertat merită și o susținere creativă internațională.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Au apărut subiectele la Română. Ce le-a picat elevilor la Evaluarea Națională la Limba Română 2024 DOCUMENT
Au apărut subiectele la Limba română de la Evaluarea Națională. Subiectele, care pot fi găsite mai jos, au inclus cerințe pe baza textelor din romanul „Cireșarii” de Constantin Chiriță și „Portret” de Cella Delavrancea.
image
Secretele primului submarin militar al României. „Delfinul“ a făcut ravagii printre navele sovietice din Marea Neagră
Primul submarin militar al României a fost construit în anii interbelici și a costat o sumă impresionantă, însă a fost folosit cu succes în Al Doilea Război Mondial. Una dintre operațiunile militare în care a fost implicat a intrat în istorie.
image
Anunțul CFR primit cu hohote de râs de români. „Dacă trenurile reduc viteza cu 50 km/h vom merge cu 20, dar în sens opus”
Oficial, cei de la CFR spun că trenurile circulă cu până la 50 km / h mai încet din cauza caniculei. Anunțul CFR a fost primit cu hohote de râs de români, care știu că trenurile circulă oricum foarte încet.

HIstoria.ro

image
DACICC-1 - Primul calculator electronic de fabricație românească
Pe strada Republicii din Cluj-Napoca se află vila care a aparținut celebrului arhitect al Clujului, Lajos Pákey.
image
Bătălia plajelor. Debarcarea din Normandia
Pregătirea de foc a început la ora 5:50, iar 40 de minute mai târziu, primele unități terestre americane au început debarcarea pe plajele Utah și Omaha.
image
Intrarea Armatei Roşii în Bucureşti bulversează redacția unei reviste de mondenități
Aşa cum sună titlul, Femeia şi căminul e o publicație de mondenități, un magazin pentru femeile serioase, cu bărbat de hrănit şi copii de spălat la fund; cele fără, avînd la dispoziție titluri mai puțin cuminţi.