Republica Moldova în UE?

Publicat în Dilema Veche nr. 120 din 11 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Radiografierea perspectivelor de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este nici pe departe un efort inutil sau lipsit de relevanţă. De la victoria comuniştilor în alegerile din iarna lui 2001, care a atras un maraton de proteste, şi pînă la amiciţia realesului Vladimir Voronin cu omologul său român, Traian Băsescu, au trecut doar patru ani. Este mult, este puţin, doar timpul va decide, însă ceea ce pare a fi evident este că între timp ceva s-a întîmplat. Agenda politicii externe a preşedintelui Traian Băsescu este cu siguranţă foarte încărcată şi, printre parteneriatul strategic cu SUA sau misiunea asumată în stabilizarea regiunii Mării Negre, figurează un discurs extrem de prietenos cu fraţii români din Republica Moldova sau de aiurea. La 1 Decembrie, de Ziua Naţională, preşedintele a clamat că "împreună sîntem 40 de milioane de români". Este măgulitor că numărul cetăţenilor se apropie de cel al Spaniei sau al Italiei, însă tragic dacă ne gîndim că practic o altă Românie este împrăştiată prin zările lumii. Nu este deloc greu de observat, chiar şi la o analiză superficială, asumarea de către România a rolului de a aduce Republica Moldova la liman, adică mult mai aproape de UE. "România reafirmă sprijinul său pentru eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova", se notează într-unul din primele paragrafe ale declaraţiei comune adoptată de preşedinţii celor două state la întîlnirea bilaterală de la 21 ianuarie 2005, întîmplător sau nu prima acţiune de politică externă a noului preşedinte al României. Că vorbele nu stau doar pe hîrtie, ci au şi o aplicabilitate concretă, ne dăm seama din simplul fapt că în momentul de faţă sînt două obiective care stau pe agenda oficialilor români: simplificarea procedurilor de acordare a cetăţeniei române pentru cetăţenii moldoveni, suspendate temporar în urma acordurilor din 2002, şi acordarea gratuită a vizelor pentru România, o premieră a relaţiilor consulare, cel puţin pe continentul european. În această logică, am mai putea adăuga faptul că, sub preşedinţia română a CEFTA, criteriile de acordare a statutului de membru au fost profund relaxate tocmai pentru a lăsa posibilitatea şi statelor sărace, aparent fără perspective clare de aderare, precum Moldova. Ne dăm aşadar uşor seama că Moldova poate privi cu încredere către România, în eforturile sale de modernizare. Dacă aceasta este optica românească, în Republica Moldova lucrurile sînt puţin mai neclare. Tiparele diferite pe care se organizează discursul public, nu au convins pe mulţi comentatori privind bunele intenţii ale liderilor de la Chişinău. Distanţa pe care a luat-o Chişinăul faţă de vecinul de la răsărit, împreună cu alţi membri ai CSI, este neconcludentă. Ar fi pueril să credem că Moldova are capacitatea de a juca o carte proprie în condiţiile în care UE nu este atît de grăbită să acorde garanţii ferme, iar România are ea însăşi probleme la capitolul integrare, chiar şi cu cîteva luni înainte. În plus, fracturarea opţiunii cetăţenilor moldoveni pentru Rusia sau România (UE) face imposibilă construirea unui discurs comun care să inspire clasa politică pe care o legitimează. Cu toate acestea, a nu vedea Republica Moldova în UE este injust şi uşor deplasat, în raport cu sensul construcţiei europene. În 1957, prin semnarea Tratatului de la Roma, s-a definit în mod oficial comunitatea europeană ca o construcţie destinată unei lărgiri continue pînă la unificarea întregului continent. În faţa acestei promisiuni instituţionale, orice decizie privind extinderea proiectează organizaţia europeană într-un plan de care depinde chiar vitalitatea sa. Altfel spus, o promisiune iniţială trebuie dusă pînă la capăt. Pînă la un anumit punct, destinul României şi cel al Republicii Moldova au fost oarecum asemănătoare. Zbaterile unei modernizări, care în România nu s-a încheiat, dar face totuşi progresele vizibile, nu pot fi străine nici Republicii Moldova, cu singura diferenţă că asumarea explicită a ajutorului românesc şi infuzia de know-how pot scurta acest drum anevoios. Făcînd un exerciţiu simplu de imaginaţie, care ar fi beneficiul pe care efortul de lobby al României îl poate capitaliza în orizontul apartenenţei Moldovei la UE? Înainte de a încerca un răspuns la această întrebare, merită adăugat că retorica (discret) naţionalistă a preşedintelui (voită probabil a fi un impuls la coeziune naţională, lucru onorabil de altfel) vine pe un fundal în care ideea statului naţional este tot mai contestată. Senatorul György Frunda nu a ezitat să sublinieze că România este singurul stat care se defineşte constituţional ca stat naţional, dintre celelalte membre ale Consiliului Europei. Să fie acesta semnalul că gloria naţiunii a apus? Probabil că afirmaţia este valabilă în cazul Occidentului, însă pentru Orientul european lucrurile sînt încă departe de acest curent. Şi, deocamdată, UE funcţionează prin cea mai importantă instituţie a sa - Parlamentul European - în baza algoritmului naţional, cu toate că grupurile parlamentare se fac în funcţie de apartenenţa la o internaţională, şi nu la un stat. La finalul acestei construcţii argumentative, ne întrebăm: se va împlini proiectul diplomaţiei interbelice de construcţie a unui pilon autentic de stabilitate politico-militară în sud-estul Europei prin alăturarea, chiar şi sub o formă federală, a celor două membre UE - România şi Republica Moldova? Va fi Traian Băsescu, care a exprimat public siguranţa celui de-al doilea mandat, liderul regional sub umbrela americană în numele unui stat aşezat printre primele cinci puteri europene? Rămîne de văzut, dar deocamdată premisele par să nu conducă foarte mult spre o altă direcţie. N. red. : Cristian Ghinea îşi va relua rubrica săptămîna viitoare. Pînă atunci, am cedat acest spaţiu dlui Nicolae Drăguşin, un cititor dilematic din Alexandria.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.