Relaţia cu Chişinăul îngheaţă de Crăciun

Moldova a expulzat doi diplomaţi români. Într-un comunicat al cărui ton aminteşte de cea mai friguroasă perioadă a războiului rece, Ministerul moldovean de Externe considera că există "incompatibilitate" între activitatea acestora şi statutul de diplomat. Cu alte cuvinte, cei doi ar lucra mai mult pentru Serviciile secrete româneşti decît pentru Ministerul de Externe. Gestul autorităţilor de la Chişinău era oarecum de aşteptat şi vine după ce, în urmă cu cîteva săptămîni, mai mulţi oficiali români fuseseră împiedicaţi să intre în Moldova. În ultima vreme, o televiziune rusofonă din Chişinău, NIT, lansase o serie de atacuri la adresa ambasadei României. Ultimul episod era o cerere de interviu, în care prima întrebare suna în felul următor: "Este adevărat că în Republica Moldova activează agenţi ai Serviciilor secrete române sub acoperirea diplomatică a Ambasadei Române de la Chişinău?". În aceeaşi notă, la începutul acestei luni, preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, denunţa, la Bruxelles, agresiunea permanentă la care România supune ţara sa (România, în viziunea lui Vladimir Voronin, este de altfel ultimul imperiu al Europei). El a mai spus şi că Moldova va reacţiona, şi - după cum se vede prin expulzarea celor doi diplomaţi - reacţia a fost destul de tranşantă. De ce acum? Iritarea Chişinăului este mai veche, unele cauze sînt vizibile, altele pot fi doar bănuite. În primul rînd, autorităţile moldovene sînt deranjate de atitudinea de "frate mai mare" a Bucureştiului, care s-a oferit să fie avocatul Moldovei pentru aderarea la Uniunea Europeană. Oficialilor moldoveni nu le-au priit declaraţiile preşedintelui României, care doreşte accelerarea procedurilor de acordare a cetăţeniei pentru moldoveni şi, în general, le este teamă că orice gest venit de la Bucureşti are drept scop o viitoare unire a celor două ţări. Nu întîmplător unul dintre cei doi diplomaţi expulzaţi este ataşatul cultural, autorităţile moldovene acuzînd în multe rînduri România că vrea să colonizeze Moldova prin politica de burse pentru studenţii de peste Prut. Alt motiv de îngrijorare la Chişinău a fost decizia Mitropoliei Basarabiei (aflată în subordinea Bisericii Ortodoxe Române) de a deschide trei noi eparhii în Moldova, în luna noiembrie. Biserica Ortodoxă Rusă a protestat vehement. De fapt, orice pretext e bun pentru a ataca România. Cînd nu e Mitropolia Basarabiei, e Ambasada României; cînd nu e "limba moldovenească", sînt bune şi declaraţiile actorului Ion Caramitru. În urmă cu un an, actorul român a spus că speră că "prezenţa comuniştilor în guvernul de la Chişinău reprezintă ultimul strigăt al ursului", declaraţie pentru care ambasadorului României i s-au cerut explicaţii. În acest context, expulzarea celor doi diplomaţi nu este decît un nou episod al relaţiei oscilante pe care Chişinăul o are cu Bucureştiul şi cu Moscova. În urmă cu un an şi jumătate, cînd Rusia oprise importul de vin moldovenesc, relaţiile româno-moldovene erau ceva mai bune, acum, cînd Rusia şi-a redeschis graniţele pentru vinul de la Chişinău, Bucureştiul suferă. Vladimir Voronin vrea să fie pe placul liderului de la Kremlin (deşi pe acesta subiectul Moldova nu îl preocupă prea mult) şi mai are în vedere şi considerente interne. Partidul Comuniştilor, aflat la putere în Moldova, pierde teren, alegerile locale au fost cîştigate la Chişinău de un liberal, iar comuniştii nu sînt deloc siguri că vor cîştiga legislativele din 2009. Ca urmare, temele antiromâneşti vor reprezenta un cal de bătaie al comuniştilor în campania electorală. În aceste condiţii, ce poate face România? Bucureştiul a procedat deja inteligent, evitînd să expulzeze - după cum este cutuma - doi diplomaţi moldoveni, ca replică la expulzările de la Chişinău. Relaţia ar fi devenit şi mai tensionată. Pe de altă parte, România este într-o situaţie delicată: orice măsură luată împotriva autorităţilor de la Chişinău ar afecta populaţia. Or, cei mai mulţi dintre moldoveni vor o relaţie bună cu România, ţară care, pentru ei, este un vis de prosperitate european. România, care a greşit mult în ultimii 17 ani, neavînd o strategie economică şi politică coerentă pentru Chişinău, poate acum încerca o politică a paşilor mici, dar eficienţi, renunţînd la declaraţiile zgomotoase. Un bun exemplu este cel de acum cîteva zile, cînd, la propunerea României, Uniunea Europeană a hotărît să înlesnească accesul moldovenilor pe piaţa europeană a muncii. Este o măsură care va face România şi mai populară în ochii moldovenilor. Pentru celelalte aspecte, trebuie să aşteptăm schimbarea.