Reforme, reforme. Parole, parole...

Publicat în Dilema Veche nr. 893 din 20 - 26 mai 2021
Reforme, reforme  Parole, parole    jpeg

Nu exist─â un program de reforme mai special dec├«t cel care va fi asumat prin Planul Na╚Ťional de Redresare ╚Öi Rezilien╚Ť─â (PNRR). P├«n─â la detaliile PNRR, s─â ne aducem aminte de programe de ├«mprumut care, de-a lungul timpului, au condi╚Ťionat finan╚Ťarea de realizarea unor reforme.

Cel mai pregnant au r─âmas ├«n memorie programele derulate ├«n anii 1996-2000 sub auspiciile Fondului Monetar Interna╚Ťional (FMI) ╚Öi ale B─âncii Mondiale. ├Än acea perioad─â, companiile de stat erau nerestructurate. O parte dintre ele acumulau datorii ╚Öi pierderi mari ╚Öi se aflau ├«n mijlocul unui blocaj financiar, pe care ├«l ├«ntre╚Ťineau ╚Öi ├«l amplificau. Companiile nu pl─âteau nici m─âcar contribu╚Ťiile sociale, dar ├«n schimb erau sus╚Ťinute de la buget cu subven╚Ťii directe sau indirecte.

├Än felul acesta func╚Ťiona economia de stat ├«n anii ╩╝90, dar era tot mai clar c─â trebuie f─âcut ceva. Guvernul din acea perioad─â a ob╚Ťinut un ├«mprumut de la FMI ╚Öi Banca Mondial─â care a fost condi╚Ťionat de restructurarea companiilor de stat. Astfel, a ap─ârut o list─â lung─â cu companii de stat din domenii diverse care trebuiau s─â fie restructurate, privatizate sau lichidate. Rezultatele au fost eficiente la nivel macroeconomic ╚Öi dezastruoase ├«n ceea ce prive╚Öte percep╚Ťia la nivelul publicului. Macroeconomic, lichidarea sau privatizarea companiilor de stat ineficiente a degrevat bugetele de ÔÇ×pietrele de moar─âÔÇŁ care nu doar c─â nu ├«╚Öi pl─âteau obliga╚Ťiile, ci dimpotriv─â, mai primeau ╚Öi bani publici. Pentru imaginea public─â, ├«ns─â, totul a fost defavorabil, pentru c─â atunci s-a creat ideea c─â institu╚Ťiile financiare interna╚Ťionale impun ├«nchiderea sau v├«nzarea companiilor rom├óne╚Öti.

O alt─â rela╚Ťie complicat─â ├«ntre m─âsurile de restructurare a economiei ╚Öi ├«mprumuturile externe a avut loc ├«n anul 2010. Atunci, creditul acordat de FMI, Banca Mondial─â ╚Öi Comisia European─â s-a suprapus cu m─âsurile dure de reducere a deficitului bugetar. Astfel s-a ajuns la celebrele m─âsuri de cre╚Ötere a TVA ╚Öi de reducere a anvelopei salariale cu 25%. Nepopulare, dar inevitabile. De fapt, o parte din ├«mprumut a fost acordat─â pentru consolidarea rezervei interna╚Ťionale pentru sus╚Ťinerea leului ├«n raport de valute, ├«n timp ce deciziile bugetare au fost necesare pentru consolidarea bugetar─â, adic─â pentru cre╚Öterea veniturilor ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, sc─âderea cheltuielilor.

De data aceasta, va fi altfel. ├Äntr-un fel mai simplu, ├«n alt fel mai complicat. Prin Planul Na╚Ťional de Redresare ╚Öi Rezilien╚Ť─â, Guvernul ├«╚Öi va asuma realizarea mai multor reforme, ├«n domenii diferite. Numai c─â politicienii rom├óni s├«nt campioni la reforme atunci c├«nd vorbesc despre ele, ├«n opozi╚Ťie, ╚Öi s├«nt extrem de ezitan╚Ťi ├«n a face reforme atunci c├«nd se afl─â la guvernare. Din acest punct de vedere, reformele asumate prin PNRR nu s├«nt nici pu╚Ťine, nici simple. De exemplu, ├«n ceea ce prive╚Öte pensiile, Guvernul s-a angajat s─â p─âstreze neschimbat─â, ├«n urm─âtorii ani, anvelopa financiar─â a bugetului de pensii. Nu este o ╚Ťint─â u╚Öor de atins, dac─â avem ├«n vedere c─â pensionarii se a╚Öteapt─â la o cre╚Ötere anual─â a pensiei cel pu╚Ťin cu rata infla╚Ťiei. Dar, totodat─â, un punct al reformei constat─â c─â exist─â o diferen╚Ť─â substan╚Ťial─â ├«ntre cele mai mari pensii ╚Öi cele mai mici ╚Öi ├«╚Öi propune s─â le creasc─â pe cele mai reduse. Nu va fi o reform─â u╚Öor de f─âcut, dac─â avem ├«n vedere c─â, ├«n ultimii ani, pensiile au fost o tem─â de intense dispute ╚Öi specula╚Ťii politice.

Apoi, exist─â o reform─â a companiilor de stat, cu obiective vechi de ani de zile, care ar trebui realizate acum. Este vorba despre planuri de restructurare a companiilor cu pierderi, despre aplicarea unui management profesionist ╚Öi, ├«n general, despre eficientizarea firmelor de stat. S├«nt ╚Öi alte proiecte ambi╚Ťioase, cum ar fi, de exemplu, reforma administra╚Ťiei, care ├«╚Öi propune s─â introduc─â principiile europene ├«n selectarea ╚Öi promovarea func╚Ťionarilor publici. ├Än Uniunea European─â, alegerea unui func╚Ťionar public se face prin concurs, transparent ╚Öi deschis pentru oricine dore╚Öte s─â participe.

S├«nt ╚Öi alte reforme asumate de Guvern, precum cea fiscal─â sau a Justi╚Ťiei, dar cel mai important este c─â exist─â mecanisme de control al realiz─ârii reformelor. De dou─â ori pe an, statele membre, inclusiv Rom├ónia, vor informa Comisia European─â cu privire la stadiul aplic─ârii reformelor. ├Än cazul ├«n care vor exista ├«nt├«rzieri, Rom├ónia risc─â s─â nu mai primeasc─â finan╚Ť─ârile europene. Exist─â, deci, un mecanism intransigent de penalizare ├«n cazul ├«n care reformele nu s├«nt f─âcute la timp. Faptul c─â Rom├ónia risc─â s─â aib─â banii bloca╚Ťi ar trebui s─â fie un stimulent suficient de puternic pentru a face reformele asumate.

├Än plus, ministrul Cristian Ghinea a explicat c─â pe site-ul ministerului pe care ├«l conduce va exista un ÔÇ×tablou de bordÔÇŁ care va cuprinde punct cu punct toate reformele ce vor trebui f─âcute.

├Än urm─â cu dou─â decenii, Rom├ónia avea nevoie de reforme. Cum-necum, le-a f─âcut. Acum, reformele s├«nt altfel, dar parc─â la fel de dificil de realizat. O genera╚Ťie a tr─âit sub spectrul reformelor. Uneori au fost reu╚Öite, alteori, nu; uneori au fost duse p├«n─â la cap─ât, alteori s-au oprit ├«nainte de a ├«ncepe. Cum va fi acum? Vom avea schimb─âri sau vorbe goale? Este, ├«ns─â, destul de clar c─â, dac─â nu vor fi reforme, nu vor fi nici bani europeni.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Sursa foto: adevarul.ro

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.