Recompensarea speranței

Michel ROCARD
Publicat în Dilema Veche nr. 299 din 4 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Prin acordarea Premiului pentru Pace pe 2009 lui Barack Obama, Comitetul Nobel şi-a asumat un mare risc. Chiar dacă Obama are în mod evident tendinţe pacifiste, preşedintele Statelor Unite conduce cea mai mare putere militară de pe glob, care încă poartă războaie în Afganistan şi Irak. Avînd în vedere toate acestea, alegerea nu apare drept una atît de evidentă. Observatori de pretutindeni au criticat Comitetul Nobel pentru acordarea acestui premiu lui Obama, ca recompensă doar pentru o retorică elevată. Cred însă că acest gen de critică este pervers, inadecvat şi deci dăunător. Pentru că el condamnă speranţa ca nefiind altceva decît nişte vorbe efemere. În politică, vorbele pot încă să aibă rol de acţiuni. De exemplu, discursul lui Obama de la Cairo din cursul acestui an a contribuit, cel puţin, la schimbarea climatului relaţiilor dintre lumea musulmană şi America. Cuvintele adresate de Obama Iranului poate că nu şi-au arătat încă roadele, dar discuţiile cu Iranul au fost reluate, iar Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică va trimite inspectori la instalaţiile nucleare de lîngă Qom, care pînă luna trecută erau secrete. Tot unor cuvinte " două declaraţii urmate de o conversaţie " schimbate între Obama şi preşedintele Rusiei, Dimitri Medvedev, se datorează şi iniţierea unui program comun de dezarmare nucleară. Rezultatul acestui efort urmează a fi prezentat la conferinţa de revizuire a Tratatului de Non-proliferare Nucleară, din primăvara anului viitor. Aproape oricine ştie că pericolul proliferării armelor nucleare poate fi redus, eventual chiar eliminat, doar prin acţiuni concertate din partea comunităţii internaţionale. Nici o ţară nu poate gestiona acest proces pe cont propriu. Aşa că pasul făcut de preşedinţii Obama şi Medvedev e esenţial, iar premierul britanic Gordon Brown, care are şi el în vedere mari reduceri ale arsenalului nuclear al Marii Britanii, s-a raliat în mod public la această iniţiativă. În ciuda tăcerii sale, există indicii că şi China priveşte cu ochi buni acest proces. Şi, desigur, Franţa trebuie să-şi dezvăluie propria poziţie în ce priveşte dezarmarea nucleară. Pentru că, în acest caz crucial, acţiunile trebuie să urmeze cuvintele. Dar dacă viitorul diplomatic în ce priveşte dezarmarea nucleară se înfăţişează promiţător, nu la fel se întîmplă cu alte domenii. De exemplu, dialogul cu Iranul şi cu lumea musulmană în general rămîne dependent de rezolvarea conflictului israeliano-palestinian, a cărui persistenţă poluează orice discuţie şi împiedică progresele în negocieri. Protagoniştii acestui conflict rămîn puternic divizaţi. Atît în Israel, cît şi în teritoriile palestiniene, conducerea politică e foarte slabă. Faptul că în Israel o majoritate parlamentară încă permite expansiunea aşezărilor " construirea a 200 de noi clădiri de locuit a fost autorizată recent, în ciuda avertismentelor din partea preşedintelui Obama " înseamnă că aceia care subminează ideea păcii sînt în continuare activi. Continuînd expansiunea aşezărilor, Israelul lasă gradual tot mai puţin loc pentru crearea unui stat palestinian viabil, un stat care necesită teritorii învecinate şi unificate. Este ceva criminal în hotărîrea unor forţe israeliene de a distruge această ocazie şi ceva tragic în neputinţa restului societăţii israeliene de a împiedica acest lucru. Elie Barnavi, fostul ambasador al Israelului în Franţa, tocmai şi-a publicat o importantă carte intitulată Astăzi sau poate niciodată, cu subtitlul Pentru o pace americană în Orientul Apropiat. Studiul său reliefează întregul declin al situaţiei şi dificultăţile crescînde ale ajungerii la o pace stabilă. El se agaţă de speranţa evocată de Obama şi de faptul că acesta, spre deosebire de cei doi predecesori ai săi, nu a aşteptat pînă în ultimul an al mandatului său abordarea acestei probleme. Chestiunea aceasta a devenit chiar mai serioasă, de cînd suspendarea extinderii aşezărilor (care e cheia oricăror discuţii de pace) nu mai e sprijinită de Israel. Efectul este că am intrat într-o perioadă dificilă, pentru că îndeplinirea speranţelor exprimate de Obama va necesita o creştere a presiunii americane asupra Israelului, o postură care e nepopulară. Dar dacă nu se întîmplă nimic, vom avea de-a face inevitabil cu un alt eşec. În logica acestei argumentări, Nobelul acordat lui Obama vine prea devreme, pentru că fapt încă nu s-a întîmplat nimic. Pe de altă parte, premiul întăreşte vizibilitatea, autoritatea şi legitimitatea internaţională a iniţiativei americane de pace. Nu e încă totul spus şi făcut iar succesul rămîne posibil. Comitetul Nobel şi-a asumat un mare risc pentru că n-a recompensat o contribuţie recunoscută. Dar riscul a meritat, pentru că pacea e greu de atins şi trebuie hrănită cu speranţă. Michel Rocard, fost prim-ministru al Franţei, este lider al Partidului Socialist şi membru al Parlamentului European traducere de Andrei MANOLESCU Copyright: Project Syndicate, 2009 www.project-syndicate.org

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.