R─âzbunare ┼či pace

Publicat în Dilema Veche nr. 460 din 6-12 decembrie 2012
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Ofensiva oric─ârei foste opozi┼úii ajunse la putere ├«mpotriva oric─ârei foste puteri ajunse ├«n opozi┼úie este, de fapt, un act de r─âzbunare. De altfel, pentru a ob┼úine sprijin pasional, competitorii politici folosesc toat─â retorica proprie r─âzbun─ârii, ┼či nu gre┼česc. ├Än general, oamenilor le e drag─â r─âzbunarea. A┼čadar, cei ce reu┼česc s─â fie mai conving─âtori ├«n a se plasa drept cei care se r─âzbun─â c├«┼čtig─â. ├Än acela┼či timp, oamenilor le e drag─â pacea. ├Äntrebarea este: ajut─â p─âcii r─âzbunarea?

R─âspunsul spontan este negativ. Dar, s─â ne g├«ndim pu┼úin. ├Ämi amintesc c─â, cu mul┼úi ani ├«n urm─â, l-am ascultat pe Alexandru Paleologu ├«ntr-o fermec─âtoare pledoarie improvizat─â ├«n favoarea r─âzbun─ârii. Surprinz─âtor poate, argumentul s─âu nu era de ordin psihologic (ceva de genul r─âzbunarea e bun─â c─â detensioneaz─â masele), ci de ordin etic. Alexandru Paleologu spunea c─â r─âzbunare ├«nseamn─â, etimologic, restaurarea binelui: r─âz-bunare. A┼ča cum r─âzg├«ndire ├«nseamn─â, etimologic, restaurarea unei g├«ndiri: r─âz-g├«ndire.

Prin urmare, r─âzbunarea presupune c─â binele a fost deteriorat grav printr-un act agresiv ┼či, cu acelea┼či mijloace, binele este iar─â┼či edificat, a┼ča cum a fost. Hamlet ÔÇô spunea Alexandru Paleologu ÔÇô este cea mai complex─â ┼či conving─âtoare demonstra┼úie a virtu┼úilor r─âzbun─ârii. Cei care cred ├«n r─âzbunare au, ├«ns─â, un temei cu ├«nc─â mai mult─â autoritate dec├«t cea a tat─âlui dragului meu coleg de banc─â din Camer─â: vorbele M├«ntuitorului (Matei 26, 52) care zice c─â cel ce scoate sabia de sabie va pieri. Sigur, Isus nu spune aceste vorbe instituind o regul─â, ci descriind un fenomen pe care, mai degrab─â, ├«l vrea curmat. Dar nimic nu ├«i opre┼čte pe cei care vor s─â vad─â o valoare normativ─â ├«n acest verset s─â citeze vorbele Lui ca pe un avertisment c─â acest gen de justi┼úie se va ├«mplini. Totu┼či, r─âzbunarea este ├«n┼úeleas─â ├«n genere ca un act care, de┼či e ├«ndrept─â┼úit dup─â anumite reguli, este excesiv ├«n detaliile sale ┼či, astfel, se ├«ndep─ârteaz─â de un anumit echilibru cerut oric─ârei reciprocit─â┼úi acceptabile.

Pe de alt─â parte, este evident c─â demonstra┼úiile care argumenteaz─â c─â r─âzbunarea e un act deopotriv─â imoral, din perspectiv─â etic─â, ┼či contraproductiv, din perspectiva p─âcii, s├«nt multe ┼či prea bine cunoscute. Ele fac parte deja din educa┼úia de baz─â a oric─ârui cre┼čtin. Dar chiar ┼či a┼ča, sub op┼úiunea ra┼úional─â a abandon─ârii r─âzbun─ârii (s─â-i zicem, op┼úiunea cre┼čtin─â) palpit─â viu, nervos ┼či nu de pu┼úine ori erupe voluptatea sau m─âcar savoarea r─âzbun─ârii (s─â-i zicem op┼úiunea veterotestamentar─â).

Nu voi complica mica mea improviza┼úie introduc├«nd ┼či alte concepte asociate, precum dreptate sau pedeaps─â, cu necesarele distinc┼úii subsecvente, pedeaps─â nemeritat─â ┼či pedeaps─â meritat─â. Limitez discu┼úia la impactul pe care ├«l poate avea r─âzbunarea asupra p─âcii, pentru c─â, ast─âzi, aici ┼či acum toat─â lumea dore┼čte pace social─â ├«n contextul unei evidente dorin┼úe de r─âzbunare care anim─â, la fel, pe destul de mult─â lume. ├Äntr-o democra┼úie, alegerile au rostul de a pacifica. Alegerile regulate s├«nt de esen┼úa democra┼úiei tocmai pentru c─â perspectiva lor cert─â alin─â frustr─ârile celor care nu mai cred ├«n guvernarea actual─â. Ne reamintim experien┼úa pe care mai to┼úi am tr─âit-o sub comunism. Ceea ce exasperase ├«ntreaga na┼úiune p├«n─â ├«n 1989 ┼či au adus-o ├«n stare s─â comit─â o r─âsturnare violent─â a regimului comunist nu era doar ┼čirul de nedrept─â┼úi ┼či abera┼úii comise de regim, nu era doar convingerea c─â acel regim nu putea produce altceva dec├«t nedreptate ┼či absurd, c├«t sentimentul sufocant al eternit─â┼úii sale. Ei bine, tocmai pentru a pre├«nt├«mpina acumularea unei asemenea energii distructive, democra┼úiile au alegeri generale cu o periodicitate ┼čtiut─â de toat─â lumea de la bun ├«nceput. Inevitabilitatea alegerilor la un anumit termen cunoscut are, a┼čadar, un efect preventiv. Astfel, r─âzbunarea pare exclus─â. Faptul c─â alegerile se repet─â, c─â dup─â orice scrutin general ├«ncepe num─âr─âtoarea invers─â pentru urm─âtorul scrutin general este ceea ce, teoretic, ar trebui s─â elimine dorin┼úa de r─âzbunare. Totu┼či, ea persist─â cu o asemenea ├«nd─âr─âtnicie, ├«nc├«t am putea crede c─â e parte a naturii umane. C─â persist─â ├«n mintea aleg─âtorilor ├«nfuria┼úi e una; c─â persist─â ├«n mintea oamenilor no┼čtri politici e alta.

Undeva, Machiavelli spunea c─â, dac─â te preg─âte┼čti s─â dai o lovitur─â adversarului, trebuie s─â fie astfel dat─â ├«nc├«t s─â suprime posibilitatea acestuia de a se r─âzbuna mai apoi. Putem crede ÔÇô mai ales c─â recomandarea vine de la Machiavelli ÔÇô c─â lovitura trebuie s─â fie distrug─âtoare, s─â-l desfiin┼úeze pur ┼či simplu pe adversar, s─â-l ucid─â. Numai c─â o asemenea lectur─â brutal─â duce la un plan pu┼úin probabil, pentru c─â unica lovitur─â de acest gen e crima ┼či e de presupus c─â cei mai mul┼úi oameni, de┼či vor s─â ├«nving─â, nu vor totu┼či s─â omoare. A┼čadar, recomandarea lui Machiavelli este mai degrab─â una pentru o victorie care s─â nu dea motive de r─âzbunare. ┼×i democra┼úia, asociat─â esen┼úial statului de drept, ofer─â cel mai propice context pentru victorii care nu dau motive de r─âzbunare, care nu cer r─âzbunare, ci, eventual, continuarea competi┼úiei. At├«ta timp c├«t r─âm├«nem ├«n interiorul democra┼úiei, nu avem a ne teme de r─âzbunare pentru c─â orice putere democratic─â nu se poate r─âzbuna, chiar dac─â promite asta, delirant, electoratului ├«n campanie. Dac─â, ├«ns─â, alunec─âm dincolo de limitele democra┼úiei, atunci da, orice e posibil, iar r─âzbunarea e inevitabil─â. R─âzbunarea care cheam─â a r─âzbunare, desigur. Vom vedea. 

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?