Război, diplomaţie şi proiect

Publicat în Dilema Veche nr. 266 din 19 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Războiul este continuarea politicii cu alte mijloace" " este o faimoasa aserţiune a lui Clausewitz, citată dintr-o carte socotită clasică deopotrivă pentru studiile militare şi diplomatice, Despre război. Pe cît pare de clară, aşa, ruptă din context, pe atît devine mai greu de descifrat această propoziţie dacă este plasată în contextul analizei clausewitziene a războiului. Pentru Clausewitz, războiul este reunirea a trei elemente: emoţiile violente, jocul subtil al şansei şi al probabilităţii, calculul raţional. Cu alte cuvinte, psihologie pură, plus destin (Dumnezeu, cum ar spune credincioşii, hazardul, cum ar spune liber-cugetătorii), plus raţiune. Războiul solicită, aşadar, toate straturile ontologice. Nu este mai puţin adevărat că politica coboară şi ea din toate aceste paliere. Politica şi războiul au, aşadar, aceeaşi alcătuire. Diferă numai dozajul ingredientelor. În cazul războiului, emoţia violentă primează. În cazul politicii, raţiunea. Destinul este, evident, un mister total care se sustrage analizei de orice tip. În orice caz, ideea că politica/diplomaţia nu este ceva cu totul diferit de război a făcut carieră serioasă. 120 de ani după publicarea cărţii lui Clausewitz, faimosul diplomat american George F. Kennan spunea şi el că "nu aveţi idee cît de mult ajută la politeţea diplomaţiei cînd ai o mică şi liniştită forţă armată în spate". Cu alte cuvinte, contrar prejudecăţii de astăzi care spune că diplomaţia şi războiul sînt termenii unui binom antagonic, diplomaţia şi războiul sînt strîns legate " nici una nu înseamnă sfîrşitul celeilalte şi, cu atît mai puţin, negarea ei. Cea mai mare greşeală ar fi, pentru orice lider, să conducă un război fără să se gîndească la momentul diplomatic de după sau să conducă un demers diplomatic fără să se gîndească la eventualul război care poate veni. Cam aşa credea un realist serios pînă la sfîrşitul Războiului Rece. Vremurile contemporane au schimbat convingerea oamenilor. De undeva " poate din rezervorul nesecat de utopie care zace în fiecare dintre noi " a pus stăpînire pe gîndirea strategică a momentului convingerea că diplomaţia poate prevala fără apelul la forţă. S-a mers mai departe şi s-a spus că forţa trebuie să fie ultima soluţie. În fine, pacifiştii cred fără dubiu că forţa trebuie exclusă complet din orice acţiune internaţională. Este cît se poate de adevărat că sînt momente în care anumite state speră să-şi realizeze agenda numai prin forţă sau, dimpotrivă, numai prin diplomaţie. După cum crede Frederick Kagan, profesor de istorie militară la Academia Militară americană de la West Point, "cel mai mare pericol nu stă nici în exclusiva folosire a forţei, nici în dorinţa încăpăţînată de a nu folosi cu nici un chip forţa, ci în incapacitatea de a înţelege legătura profundă dintre forţă şi persuasiune". Dar diplomaţia şi războiul sînt doar mijloace. Cel mai important este proiectul. Realizat prin război sau prin diplomaţie, un proiect este viabil numai dacă celelalte state cu interese în spaţiul geo-politic afectat de proiect îl pot accepta în cele din urmă. Succesul oricărui proiect stă în gradul său de acceptabilitate. În secolul al XIX-lea, există două exemple care dovedesc două lucruri esenţiale: că marile proiecte se realizează prin combinaţia abilă a forţei şi diplomaţiei, dar şi că viabilitatea proiectului depinde întotdeauna de cît este el de acceptabil pentru ceilalţi actori importanţi. Primul exemplu, la începutul secolului al XIX-lea, este proiectul lui Napoleon I: o ordine continentală sub hegemonie franceză. Nimeni nu neagă abilităţile militare şi diplomatice ale împăratului. Numai că proiectul său era inacceptabil pentru celelalte puteri europene, iar Napoleon I a învestit întreaga sa pricepere în realizarea acestui proiect şi nu l-a interesat viabilitatea sa. Napoleon I nici măcar nu şi-a pus problema de a stabili un sistem acceptabil pentru alţii şi, astfel, a reuşit să nu reuşească nimic. Cum spuneam, abilităţile diplomatice ale lui Napoleon I sînt remarcabile. Rămîne o mare realizare diplomatică faptul că l-a convins pe ţarul Nicolae I să trimită un corp de armată în ajutorul lui împotriva austriecilor în 1809, iar trei ani mai tîrziu i-a convins pe austrieci să-l ajute să invadeze Rusia. Napoleon I a fost şi un excelent propagandist " "Buletinele", pe care le publica regulat şi le distribuia gratuit armatei sale, răspîndeau falsuri propagandistice enorme şi au contribuit la construirea unei imagini de semizeu care, în bună măsură, se perpetuează pînă astăzi. A folosit cinic, dar extrem de inteligent, retorica Revoluţiei franceze pentru a impune o agendă contrarevoluţionară. Dar l-a pierdut încrederea prea mare în sine şi, mai ales, convingerea sa că lumea întreagă va accepta proiectul său politic doar pentru că era proiectul său. Agresivitatea sa împotriva Marii Britanii a alarmat toate statele europene. A atacat Marea Britanie în 1803, iar în 1805 i se opunea, deja, prima coaliţie europeană. Napoleon i-a speriat pe toţi şi nu a convins pe nimeni " de aceea, a eşuat. În a doua parte a secolului al XIX-lea avem exemplul opus: Otto von Bismarck. A ştiut să manipuleze arta diplomatică şi a războiului, astfel încît proiectul său politic, acela de a reuni teritoriile germanofone într-un singur stat, a reuşit. Şi, cel mai important, a dăinuit. Întregul spaţiu germanic, cu excepţia Austriei, a devenit un stat şi aşa a rămas. A declanşat Războiul Franco-Prusac din 1870 determinîndu-i pe francezi să declare războiul prin manipularea sentimentelor lor de onoare (cazul telegramei de la Ems) şi a obţinut victorii militare strălucite, culminînd cu cea mai celebră, la Sedan, cînd a capturat peste 100.000 de prizonieri francezi şi, în fruntea lor, chiar pe împăratul Napoleon al III-lea. Rar s-a întîmplat ca un comandant să ia prizonieri o armată întreagă şi pe capul încoronat care o conduce, la capătul unei singure bătălii şi după un război atît de scurt. Bismarck a reuşit. Şi el a fost un diplomat strălucit, un mare militar şi un retor redutabil. Diferenţa dintre el şi Napoleon I a constat tocmai în faptul că proiectul său avea toate datele pentru a fi, în final, acceptat de toată lumea, chiar dacă a trebuit să-l îndeplinească " aşa cum a spus-o programatic " "prin fier şi sînge". Învăţămintele secolului al XIX-lea mi se par încă valabile pentru începutul de secol XXI.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.