Putin s-a ├«n╚Öelat amarnic ├«n privin╚Ťa Ucrainei

Yaroslav HRYTSAK
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 938 din 31 martie ÔÇô 6 aprilie 2022
Putin s a ├«n╚Öelat amarnic ├«n privin╚Ťa Ucrainei jpeg

Ucraina se afl─â din nou ├«n mijlocul unui conflict cu poten╚Ťial global. Primul R─âzboi Mondial ÔÇ×a provocat/declan╚Öat destinul UcraineiÔÇť, spunea istoricul britanic Dominic Lieven. Al Doilea R─âzboi Mondial a fost, potrivit legendarului jurnalist Edgar Snow, ÔÇ×├«nainte de toate un r─âzboi ucraineanÔÇť. Iar acum, amenin╚Ťarea unui al treilea r─âzboi mondial depinde de ceea ce se poate ├«nt├«mpla ├«n Ucraina.

E o repeti╚Ťie frapant─â. De ce a fost Ucraina, o ╚Ťar─â de m─ârime medie, cu o popula╚Ťie de 40 de milioane de locuitori, aflat─â la marginea estic─â a Europei, ├«n epicentrul r─âzboaielor ÔÇô ╚Öi nu doar o dat─â, nici de dou─â ori, dar de trei ori?

Cel pu╚Ťin o parte a r─âspunsului e de natur─â geografic─â. Aflat─â ├«ntre Rusia ╚Öi Germania, Ucraina a fost de mult─â vreme v─âzut─â ca un teren de lupt─â pentru domina╚Ťia asupra continentului. Dar motivele mai profunde s├«nt de natur─â istoric─â. Ucraina, care ├«mp─ârt─â╚Öe╚Öte cu Rusia o origine comun─â, a evoluat diferit de-a lungul veacurilor, distan╚Ť├«ndu-se ├«n mod decisiv de vecinul s─âu din Est.

Pre╚Öedintelui Vladimir Putin ├«i place s─â invoce istoria pentru a-╚Öi justifica par╚Ťial invazia s├«ngeroas─â. Ucraina ╚Öi Rusia, afirm─â el, s├«nt, de fapt, o singur─â ╚Ťar─â: ca atare, Ucraina nu exist─â. Ceea ce, evident, e cu totul gre╚Öit. Dar Putin are dreptate atunci c├«nd consider─â c─â istoria ne ofer─â o cheie pentru ├«n╚Ťelegerea prezentului. Ceea ce el nu ├«n╚Ťelege este c─â, departe de a-i asigura succesul, istoria este cea care ├«l va ├«nvinge.

Un geograf britanic pe nume Halford John Mackinder a f─âcut ├«n 1904 o previziune ├«ndr─âznea╚Ť─â. ├Äntr-un articol intitulat ÔÇ×Axul geografic al istorieiÔÇť (ÔÇ×The Geographical Pivot of HistoryÔÇť), el a sugerat c─â cel care va avea controlul asupra Estului Europei va controla ├«ntreaga lume. De o parte ╚Öi de alta a acestei vaste regiuni se aflau Rusia ╚Öi Germania, gata de lupt─â. Iar la mijloc era Ucraina, cu vastele ei resurse de gr├«ne, c─ârbune ╚Öi petrol.

Nu e nevoie s─â intr─âm ├«n detaliile de fine╚Ťe ale teoriei lui Mackinder, ea are punctele ei slabe. Dar s-a dovedit extrem de influent─â dup─â Primul R─âzboi Mondial ╚Öi a devenit un fel de ÔÇ×profe╚Ťie care se auto├«ndepline╚ÖteÔÇť (self-fulfilling prophecy ÔÇô referire la fenomenul psihologic descris de Robert K. Merton prin care oamenii ├«╚Öi modific─â comportamentele ├«n func╚Ťie de previziunea ├«n care cred ╚Öi pe care o anticip─â, ceea ce duce, ├«n cele din urm─â, la realizarea previziunii ÔÇô n. trad.). Datorit─â geopoliticianului nazist Karl Haushofer, acest fenomen s-a infiltrat ├«n lucrarea Mein Kampf a lui Hitler. Lenin ╚Öi Stalin nu l-au citit pe Mackinder, dar au ac╚Ťionat de parc─â l-ar fi citit. Pentru ei, Ucraina era puntea care va duce Revolu╚Ťia rus─â c─âtre Vest, spre Germania, transform├«nd-o ├«ntr-o revolu╚Ťie mondial─â. Ucraina se afla ╚Öi de data aceasta ├«n calea conflictului.

R─âzboiul, atunci c├«nd s-a produs, a fost catastrofal: ├«n Ucraina au murit ├«n jur de ╚Öapte milioane de oameni. Dup─â r─âzboi, Ucraina a fost alipit─â la Uniunea Sovietic─â ╚Öi subiectul a p─ârut, pentru o vreme, ├«nchis. Odat─â cu c─âderea comunismului, mul╚Ťi au crezut c─â teoria lui Mackinder nu mai era valabil─â ╚Öi c─â viitorul apar╚Ťinea statelor independente ╚Öi suverane, eliberate de ambi╚Ťiile vecinilor mai mari. Dar se ├«n╚Öelau.

Teoria lui Mackinder ÔÇô potrivit c─âreia Europa de Est ╚Öi Ucraina erau cheia unei confrunt─âri ├«ntre Rusia ╚Öi Germania ÔÇô a r─âmas valabil─â. De fapt, a ocupat un loc de cinste ├«n mintea dlui Putin. Cu un singur amendament: el a ├«nlocuit Germania cu Occidentul ├«n totalitatea sa. Iar Ucraina a devenit, pentru dl Putin, terenul de lupt─â pentru o disput─â ÔÇ×civiliza╚Ťional─âÔÇť ├«ntre Rusia ╚Öi Occident.

Dar, ├«ntr-o prim─â faz─â, Putin nu a ac╚Ťionat ├«n direc╚Ťia aceasta. ├Än primii ani de mandat, el p─ârea c─â se a╚Öteapt─â ÔÇô asemenea celor din cercul lui Boris El╚Ť├«n, care au supravegheat sf├«r╚Öitul Uniunii Sovietice ÔÇô ca independen╚Ťa Ucrainei s─â nu fie de durat─â: dup─â o vreme, Ucraina va implora s─â fie primit─â ├«napoi. Ceea ce nu s-a ├«nt├«mplat. Chiar dac─â unii ucraineni au r─âmas ├«n sfera de influen╚Ť─â a culturii ruse, ei ├«nclinau, politic, c─âtre Vest, dup─â cum s-a v─âzut ╚Öi cu ocazia Revolu╚Ťiei portocalii din 2004, c├«nd milioane de ucraineni au protestat ├«mpotriva fraudei electorale.

Prin urmare, dl Putin a schimbat cursul. Cur├«nd dup─â r─âzboiul din Georgia din 2008, prin care Kremlinul a preluat controlul a dou─â regiuni georgiene, el a elaborat o nou─â politic─â strategic─â pentru Ucraina. Conform noului plan, orice pas f─âcut de Kiev ├«n direc╚Ťia Vestului urma s─â fie pedepsit printr-o agresiune militar─â ÔÇô cu scopul separ─ârii estului rusofon al Ucrainei ╚Öi al transform─ârii restului ╚Ť─ârii ├«ntr-un stat vasal, condus de o marionet─â loial─â Kremlinului.

La acea vreme, scenariul p─ârea fantast ╚Öi ridicol. Nimeni nu a crezut c─â ar putea fi real. Dar ├«n timpul ultimelor s─âpt─âm├«ni ale Revolu╚Ťiei ucrainene Maidan din 2014, c├«nd ucrainenii au cerut oprirea corup╚Ťiei ╚Öi reorientarea c─âtre Vest, a devenit teribil de clar c─â Rusia era hot─âr├«t─â s─â treac─â la agresiuni. Ceea ce s-a adeverit: printr-o interven╚Ťie militar─â fulger, dl Putin a anexat Crimeea ╚Öi p─âr╚Ťi din regiunea Donbas. Dar realizarea integral─â a ambi╚Ťiilor sale a fost z─âd─ârnicit─â ├«n mod decisiv, ├«n mare parte datorit─â rezisten╚Ťei eroice opuse de voluntarii din estul ╚Ť─ârii.

Dl Putin s-a ├«n╚Öelat ├«n dou─â privin╚Ťe. ├Än primul r├«nd, el a sperat c─â, la fel ca ├«n cazul Georgiei, Occidentul va ├«ncasa tacit agresiunea ├«mpotriva Ucrainei. Nu s-a a╚Öteptat la o reac╚Ťie unitar─â din partea Vestului. ├Än al doilea r├«nd, deoarece ├«n mintea lui Rusia ╚Öi Ucraina s├«nt una ╚Öi aceea╚Öi na╚Ťiune, dl Putin a crezut c─â trupele ruse╚Öti vor fi ├«nt├«mpinate cu flori ╚Öi urale de ├«ndat─â ce vor p─â╚Öi pe teritoriul Ucrainei. Ceea ce nu s-a ├«nt├«mplat c├«tu╚Öi de pu╚Ťin.

Cele petrecute ├«n Ucraina anului 2014 au adeverit ceea ce istoricii liberali ucraineni spuneau de mult─â vreme: principala diferen╚Ť─â dintre ucraineni ╚Öi ru╚Öi nu e limba, religia sau cultura ÔÇô acestea s├«nt relativ apropiate ÔÇô, ci tradi╚Ťiile politice. Spus pe scurt, o revolu╚Ťie democratic─â victorioas─â e aproape imposibil─â ├«n Rusia, ├«n vreme ce un guvern autoritar durabil e aproape imposibil ├«n Ucraina.

Aceast─â divergen╚Ť─â are o explica╚Ťie istoric─â. P├«n─â la finalul Primului R─âzboi Mondial (╚Öi p├«n─â la finalul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, pentru Ucraina de vest), teritoriile ucrainene s-au aflat sub puternica influen╚Ť─â politic─â ╚Öi cultural─â a Poloniei. Dar nu era o influen╚Ť─â polonez─â per se, ci, mai degrab─â, o influen╚Ť─â vestic─â. Dup─â cum a spus bizantinistul Ihor Sevcenko de la Universitatea Harvard, ├«n Ucraina Vestul purta straie poloneze. Ideile centrale ale acestei influen╚Ťe erau ├«ngr─âdirea puterii centralizate, o societate civil─â organizat─â ╚Öi, ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â, libertatea de ├«ntrunire ╚Öi de asociere.

Dl Putin nu pare s─â fi ├«nv─â╚Ťat nimic din e╚Öecurile sale din 2014. A lansat o invazie la scar─â larg─â, cu inten╚Ťia aparent─â de a ├«ndep─ârta de la putere guvernul ucrainean ╚Öi de a pacifica ╚Ťara. Dar agresiunea ruseasc─â a ├«nt├«mpinat, din nou, o rezisten╚Ť─â ucrainean─â eroic─â ╚Öi un Occident unit ├«mpotriva sa. Chiar dac─â dl Putin ar continua escaladarea situa╚Ťiei, el va r─âm├«ne departe de victoria militar─â pe care ╚Öi-a dorit-o. Un tactician str─âlucit, dar un strateg lamentabil, el a comis cea mai mare gre╚Öeal─â pe care o putea face.

╚śi e o gre╚Öeal─â bazat─â pe convingerea sa c─â poart─â un r─âzboi cu Vestul, pe teritoriu ucrainean, nu cu Ucraina. E esen╚Ťial s─â ├«n╚Ťelegem acest aspect. Singurul mod de a-l ├«nvinge este s─â-i transform─âm convingerea ÔÇô potrivit c─âreia Ucraina nu lupt─â de una singur─â, ci cu ajutorul Vestului, ca parte a Vestului ÔÇô ├«ntr-un co╚Ömar cotidian.

Cum se poate face asta ÔÇô prin ajutor umanitar ╚Öi militar, integr├«nd Ucraina ├«n Uniunea European─â sau oferind chiar ╚Ť─ârii un plan Marshall ÔÇô r─âm├«ne o ├«ntrebare deschis─â. Ceea ce conteaz─â e voin╚Ťa politic─â de a-i g─âsi un r─âspuns. Istoria ne ├«nva╚Ť─â c─â miza r─âzboiului pentru Ucraina nu e doar Ucraina sau Europa. E o lupt─â de care depinde felul ├«n care va ar─âta ├«n viitor lumea noastr─â.

Yaroslav Hrytsak e profesor de istorie la Universitatea catolică ucraineană și autorul, printre altele, al unei istorii globale a Ucrainei.

(articol apărut pentru prima oară în cotidianul The New York Times, pe 19 martie 2022)

traducere de Matei PLE╚śU

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.