Putere și legitimitate

29 ianuarie 2019
Salut─âri de la Basel jpeg

├Än Venezuela incertitudinea persist─â. Cine este pre╚Öedintele ├«n exerci╚Ťiu? Nicol├ís Maduro, pre╚Öedintele ales anul trecut, sau Juan Guaido, liderul Opozi╚Ťiei ╚Öi pre╚Öedinte al Adun─ârii Na╚Ťionale, cel care s-a autodeclarat pre╚Öedinte al ╚Ť─ârii s─âpt─âm├«na trecut─â? Primul are putere, dar nu ╚Öi legitimitate. Al doilea ar fi legitim, dar n-are putere. Ambii pretind c─â s├«nt pre╚Öedin╚Ťi. Dar nici unul dintre ei nu conduce, cu adev─ârat, Venezuela. Situa╚Ťia ├«n aceast─â ╚Ťar─â, intrat─â de c├«╚Ťiva ani ├«ntr-o criz─â economic─â profund─â, risc─â s─â degenereze.

Cum s-a ajuns aici? Nicol├ís Maduro a fost ales pre╚Öedinte pentru prima dat─â ├«n aprilie 2013, dup─â moartea mentorului ╚Öi predecesorului s─âu socialist, Hugo Ch├ívez. Atunci el a c├«╚Ötigat cu o marj─â infim─â, de 1,5%, dup─â o campanie electoral─â tumultuoas─â. A urmat o perioad─â de declin economic accentuat. Criza se datoreaz─â ├«n mare parte m─âsurilor populiste ale guvernului. ├Än mai anul trecut, pe fondul unor tulbur─âri sociale care au declan╚Öat p├«n─â la urm─â alegeri anticipate (├«n mai 2018), Nicol├ís Maduro a fost reales pre╚Öedinte. Scrutinul a fost considerat incorect at├«t de Opozi╚Ťie, c├«t ╚Öi de majoritatea comunit─â╚Ťii interna╚Ťionale: unii candida╚Ťi au fost ├«mpiedica╚Ťi s─â se ├«nscrie ├«n alegeri, mul╚Ťi lideri ai Opozi╚Ťiei au fugit din ╚Ťar─â de teama unor represalii. Regimul Maduro se transformase ├«n dictatur─â. Odat─â reales, Maduro a anun╚Ťat c─â vrea mai ├«nt├«i s─â-╚Öi ├«ncheie primul mandat, ├«ncheiat intempestiv. El ar fi trebuit s─â-╚Öi inaugureze al doilea mandat pe data de 10 ianuarie, cu depunerea jur─âm├«ntului. Opozi╚Ťia din Parlament consider─â ├«ns─â, ├«n baza unui articol din Constitu╚Ťie, c─â, pe fondul alegerilor incorecte, Maduro a uzurpat voin╚Ťa poporului, declar├«nd vacant postul de pre╚Öedinte. Potrivit actului fundamental, Juan Guaido, ╚Öeful Legislativului, a preluat interimar func╚Ťia de pre╚Öedinte. Cu pu╚Ťin timp ├«naintea autoproclam─ârii lui Juan Guaido ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte, Curtea Suprem─â a ordonat o anchet─â penal─â ├«mpotriva membrilor Parlamentului, acuz├«ndu-i de uzurparea prerogativelor pre┼čedintelui Nicol├ís Maduro. Manifesta╚Ťiile violente care au urmat au produs zeci de victime.

├Än plan interna╚Ťional, reac╚Ťiile s├«nt divizate. Pre╚Öedintele american Donald Trump a fost unul dintre primii lideri care ╚Öi-au anun╚Ťat sus╚Ťinerea pentru Juan Guaido. ╚śi Argentina, Brazilia, Guatemala, Canada, Columbia, Costa Rica, Peru, Chile ┼či Ecuador au transmis c─â merg pe m├«na lui Guaido. ├Än vreme ce Rusia ╚Öi Turcia ÔÇô aici n-avem surprize! ÔÇô ├«l sprijin─â pe Nicol├ís Maduro. Dinspre Europa, mesajul este clar, de╚Öi s-a ajuns destul de greu la o pozi╚Ťie comun─â. Cele 28 de state membre au refuzat, ├«n unanimitate, s─â recunoasc─â rezultatele alegerilor din mai 2018, deci contest─â, implicit, calitatea de pre╚Öedinte a lui Nicol├ís Maduro. Multe state europene au denun╚Ťat direct, pe un ton sever, neregulile ├«nregistrate ├«n cadrul scrutinului. Iar pe 10 ianuarie, ambasadorii ╚Ť─ârilor europene la Caracas au boicotat ceremonia de inaugurare. ├Än schimb, s-au prezentat la ├«nvestirea lui Juan Guaido ├«n calitate de pre╚Öedinte al Adun─ârii Na╚Ťionale. ├Äntrebarea e ce poate face comunitatea interna╚Ťional─â pentru restabilirea premiselor democra╚Ťiei ├«n Venezuela. Mesajul transmis de Fran╚Ťa, Spania, Germania, Marea Britanie, Portugalia ╚Öi Olanda la sf├«r╚Öitul s─âpt─âm├«nii trecute e tran╚Öant. Ultimatumul sun─â cam a╚Öa: dac─â Nicol├ís Maduro nu anun╚Ť─â organizarea de alegeri libere, corecte ╚Öi transparente ├«n termen de opt zile, ╚Ť─ârile europene s├«nt gata s─â-l recunoasc─â drept pre╚Öedinte ├«n exerci╚Ťiu pe Juan Guaido. Ultimatumul expir─â duminic─â, dar p├«n─â acum nu s├«nt semne c─â termenii au fost ├«n╚Ťele╚Öi de ├«mpricinat. ÔÇ×Nimeni nu ne poate da un ultimatumÔÇť, a r─âspuns ╚Öeful diploma╚Ťiei venezuelene. Mijloacele diploma╚Ťiei s├«nt, evident, incapabile s─â produc─â efecte ├«n situa╚Ťii precum aceasta. ├Äncurajat de sprijinul interna┼úional, Juan Guaido ├«ncearc─â s─â fisureze loialitatea armatei fa╚Ť─â de Nicol├ís Maduro. Nu-i va fi u╚Öor, dar nici imposibil: ├«n ultimii ani, pe fondul penuriei, au dezertat mii de militari, inclusiv angaja╚Ťi ai G─ârzilor Na╚Ťionale. Guaido a transmis c─â-i va amnistia pe func┼úionarii ┼či militarii care vor accepta s─â treac─â de partea sa. ├Än plus, el a lansat un apel la organizarea a dou─â manifesta┼úii, miercuri ┼či s├«mb─ât─â: pentru a convinge armata s─â treac─â de partea Opozi┼úiei ┼či pentru a sprijini ultimatumul european privind convocarea de alegeri libere.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.