„Punctajul de partid”

Publicat în Dilema Veche nr. 917 din 4 – 10 noiembrie 2021
„Cu bule“ jpeg

În jargonul politic și mediatic actual, termenul punctaj este tot mai des folosit, cu un sens restrîns, asociat unor conotații net depreciative, pe care nu le-am putea deduce doar din definițiile lexicografice. Termenul definește o practică răspîndită, se pare, în departamentele de comunicare ale organizațiilor politice românești actuale: de a oferi o listă de idei și argumente cu care reprezentanții partidului să răspundă la orice întrebare legată de temele actualității, în special în punctele spinoase, contradictorii, ale dezbaterilor. Asemenea liste ajung uneori în presă, dar existența lor poate fi presupusă chiar și fără dovezi concrete, iar conținutul e ușor de reconstituit: mai mult ca oricînd, în conferințe de presă, în interviuri și talk-show-uri, reprezentanții unor partide transmit mesaje tulburător de asemănătoare în conținut și în formă, repetînd – adesea indiferent de context și fără să răspundă cu adevărat la întrebări – argumente transformate în lozinci sau lozinci deghizate în argumente.

Punctajul (cu completările de partid sau de la partid) a devenit deci o etichetă negativă, indicînd lipsa de autenticitate a unei comunicări prefabricate și inautentice: „Mesajul cu aspect de punctaj de partid lansat pe Facebook simultan din mai multe direcții” (facebook, 2019); politicienii „nu ies din punctajul de la partid”, „merg pe punctajul de la partid” (hotnews.ro); „Punctaj de partid: ce mesaje trebuie să transmită comunicatorii” (debanat.ro); „Punctajul de partid, recitat la unison” (stiripesurse.ro); „punctajul de partid, pe care îl vom auzi și vedea rostogolit și declinat pe parcursul întregii zile” (ziare.com), „punctaj de partid rostogolit obsesiv (...) pe parcursul ultimelor zile” (podul.ro). Formula este folosită de cîțiva ani, existînd în Internet atestări din anul 2012 („între declaraţii politice şi punctajul de la partid”, ziuaconstanta.ro), poate chiar mai vechi.

Cuvîntul punctaj se folosește cel mai des în legătură cu competițiile, testele etc., cu sensul principal „notație în puncte a rezultatelor obținute la o întrecere (sportivă etc.); totalitatea punctelor obținute de cineva într-o întrecere (sportivă)” (DEX). Al doilea sens înregistrat de dicționarele noastre – „însemnare, notă care conține punctele mai importante ale unei relatări, ale unui plan de activitate etc.” (DEX) – este cel din care s-a dezvoltat utilizarea restrânsă actuală. Termenul pare să fi apărut pe la începutul secolului al XX-lea, mai întîi cu primul sens și în contexte sportive (în Ilustrațiunea română din 7.12.1932 se vorbea de „tablouri de punctaj”). În ziarele de la începutul perioadei comuniste începe să apară și sensul al doilea: în Scânteia din 8.06.1949, Marcel Breslașu publică o poezie cu titlul „Punctaj pentru un poem”, iar în Dicționarul limbii române literare contemporane (1955-1957) cuvîntul e ilustrat de un citat semnificativ: „își începu raportul, respectînd aidoma punctajul” (V. Em. Galan).

Documentele reproduse uneori în presă („Cancelaria premierului «scapă» în presă punctaje de comunicare”, stiridebistrita.ro; „Un punctaj intern transmis liderilor... și obținut de G4Media.ro indică principalele teme pe care liderii partidului trebuie să le abordeze”, g4media.ro) nu sînt intitulate explicit punctaje, ci „Teme conferințe de presă”, „Linii de comunicare”, „Alte idei de transmis pe acest subiect” etc. Din păcate, multe dintre recomandările de comunicare nu conțin doar teme și idei, ci mai ales acuzații, reproșuri, evaluative emoționale, metafore clișeizate.

E cumva de înțeles că unor mari organizații politice li se pare atractivă ideea de a transmite mesaje coerente, fără contradicții și ezitări, evitînd gafele spectaculoase și dezvăluirile involuntare. E foarte posibil să acționeze, mai cinic, și ideea că repetarea convinge oricum, creînd din cuvinte o nouă realitate. Redactarea de punctaje pare să aplice lecții și rețete din manualele de comunicare publică, dar să reînvie și o nostalgie a perioadei comuniste, cînd mesajul politic era centralizat, unitar, repetitiv, iar contrazicerile nu contau, pentru că noile „teze” și „directive” le înlocuiau fără drept de apel pe cele anterioare. Pentru mulți politicieni pare să funcționeze și o încredere exagerată în puterea absolută a comunicării. Ar trebui să se întrebe, totuși, dacă nu cumva eficiența rețetelor scade atunci cînd acestea sînt prea evidente, cînd toată lumea cunoaște aceleași manuale și le aplică în același mod rudimentar. Efectul cel mai evident este o anulare a dialogului real, a efortului de a construi o argumentare. Cînd valoarea supremă este disciplina de partid, comunicarea nu mai poate fi o expresie a inteligenței și a personalității vorbitorilor.

Punctaj pare să capete, colocvial, chiar un sens mai general, desemnînd o listă de pseudoargumente previzibile, repetate intens, asociate cu o anumită poziție, atitudine, ideologie. Cuvîntul este deci folosit și pentru situațiile în care nimeni nu a alcătuit o listă de (pseudo)argumente obligatorii, dar aceasta s-a constituit spontan, prin repetare și simplificare: „Azi am vorbit cu un pacient care era foarte împotriva vaccinului. Știa pe de rost tot punctajul: control, moarte, experiment, virusul nu există, știți voi” (stirileprotv.ro).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.