Propaganda rusă. Cum ne ferim

Publicat în Dilema Veche nr. 741 din 3-9 mai 2018
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Rațional vorbind, rușii nu se pot aștepta la o susținere consistentă în opinia publică de la noi pentru cel puțin o generație de acum înainte. Rusofobia este prea înrădăcinată în sufletul nostru colectiv, cu prea bune motive. Nici măcar anti-occidentalii noștri cei mai vehemenți nu propun o cale pro-rusă, ci o iluzorie cale a independenței totale, a neutralității. Ei nu visează o Românie aliată cu Rusia, ci o Românie „care de nimeni nu depandă“, care joacă, demn, cu toate puterile în mod egal: o Românie de capul ei. În fine, e dreptul lor să viseze frumos. Fapt este că propaganda rusă de la noi, oricît ar fi de abilă, nu poate spera să obțină amorul nostru. Asta se poate, cred, în Bulgaria sau în Serbia – dar la noi, nu. Dar, dacă nu ne poate cuceri inimile, ne poate încurca mințile. Prin urmare, scopul propagandei ruse la noi nu poate fi altul decît confuzia. Rusia vrea o Românie vulnerabilă și ezitantă, frămîntată și dezorientată nu pentru a o cuceri, ci pentru a se asigura că puterile rivale (SUA, mai ales) nu pot avea în România un aliat temeinic, sigur, predictibil. Astfel, după observațiile mele, propaganda rusă de la noi lucrează pe două direcții.

Prima este aceea a adîncirii faliilor deja existente în societatea românească. Disputele în legătură cu lupta anticorupție, cu distribuirea resurselor, cu moralitatea publică, cu tradițiile creștine; falia dintre progresiști și conservatori, cea dintre pro-occidentali și anti-occidentali, cea dintre cei care se uită la Antena 3 și cei care stau tot timpul cu nasul în laptop-uri, cea dintre lucrătorii „la privat“ și lucrătorii „la stat“ – acestea sînt țintele propagandei ruse. Primul obiectiv este să facă lucrurile să pară simple. Orice răgaz de gîndire trebuie suprimat, pentru că clipa de reflecție atenuează isteria. Așa că totul trebuie livrat în formă incendiară și simplă. Românul trebuie să știe că „adversarul“ e ușor de identificat. E de-ajuns un semn și știi totul despre el. De pildă, merge la mitingurile din Piața Victoriei? Asta înseamnă că este anti-ortodox, pro-LGBT, pro-occidental, lucrează „la privat“ și, în ultimă instanță, e cumpărat de Soros. Prin urmare, conservatorii trebuie să-l ia la ochi drept inamic. Dimpotrivă, mergi duminica la biserică, nu poți fi decît „cu rușii“, iubitor de corupție, prost grămadă, spălat pe creier de Antena 3, bugetar care tremură după o firimitură în plus de la buget. Progresiștii trebuie să se năpustească furios asupra acestui tip uman. Aș spune că obiectivul acestei acțiuni de propagandă este: puțină gîndire și multă emoție de toate părțile. Și, prea adesea, ține!

A doua direcție de propagandă este specularea unor sentimente frumoase, specifice tuturor oamenilor. Ai o situație foarte complicată – de pildă, cea din Siria. Iarăși, ideea este să o faci simplă, simplă de tot. Sigur că orice om detestă războiul și e oripilat de moartea groaznică a civililor. Speculezi asta cu clipuri de genul „bogații bagă milioane de dolari în arme ca să omoare săracii care trăiesc cu 5 dolari pe zi“. Cum să nu te revolți? Ți se arată avioane americane care trimit rachete – că avioane rusești care fac același lucru nu prea vezi. Furia merge spre americani. Nu ai timp să te informezi, să înțelegi că sutele de mii de morți din Siria sînt mai degrabă în pasivul moral al lui Putin, care sprijină regimul lui Bashar al-Assad. Tu vezi avioane americane care trag, apoi vezi copii arși – gata, americanii sînt niște bestii. La fel, tema ecologistă. În fapt, și ea extrem de complicată. Prețul plătit pentru tehnologie și confort trebuie mereu plătit, dar trebuie și echilibrat – asta nu este deloc simplu. Dar în termenii propagandei anti-occidentale totul e prezentat simplu, simplu de tot: corporațiile americane distrug natura din țara ta pentru profitul lor. Evident că orice om vrea un mediu curat, aer sănătos, ape perfect potabile, păduri vaste, zoologie variată și botanică neamenințată. Și îți trebuie un timp ca să te informezi, să vezi ce anume este periculos și ce nu în fiecare proiect energetic contestat. Dar nu poți să nu observi că, în cazurile Roșia Montana și Pungești cel puțin, așa complicate și controversate cum erau, activiștii ecologiști au fost extrem de radicali și clari în cererile lor, dar nu prea s-au consemnat proteste similare în privința unor investiții rusești echivalente. Mă grăbesc să precizez că nu-mi trece prin cap să spun că oamenii care au protestat împotriva acestor două proiecte occidentale au făcut jocul rușilor. N am nici o dovadă în acest sens. Iar proiectele, mai ales cel de la Roșia Montana, aveau umbrele lor. Ce vreau să spun este că o asemenea sensibilitate, firească uman și benefică social, poate fi speculată de o atare propagandă. Iar istoria Războiului Rece dovedește că URSS lucra masiv prin tinerii ecologiști occidentali. De ce s-ar fi oprit Rusia lui Putin să o facă?

Și dacă tot am adus aminte de anii 1950-1990, precizez că se joacă pe mai departe cu o tactică foarte eficientă pe atunci: tactica echivalenței morale. Dacă, totuși, cineva atrage atenția asupra vinovățiilor Rusiei, se răspunde „lasă că nici americani nu-s mai breji“. S-a scris mult despre „echivalența morală“. Este un raționament etic care dă omului impresia că e corect și echilibrat cu minimum de efort de gîndire. Mai precis, nu-l solicită și îi dă confort interior. Excelent pentru oricine! Efortul de a înțelege gradele de vinovăție într-o situație încurcată e complicat, e cu bătaie de cap – de ce să-l mai fac? Am zis că toți sînt la fel, gata, am închis onorabil subiectul. În general, bestiile practică această tactică ticăloasă. Nu mă blama pe mine, și tu ești de vină, toți sîntem de vină. Nu așa spuneau și zeloșii comunismului de la noi după ce regimul lor s-a prăbușit?

Așadar, ațîțarea tensiunii între clivajele firești ale oricărei societăți democratice și, în același timp, miza pe slăbiciuni omenești diafane sînt abil speculate pentru creșterea anti-occidentalismului de la noi.

Eu văd un singur fel de a rezista acestei propagande. Trebuie lucrat la atenuarea slăbiciunilor care asigură succesul acestei propagande. Oamenii diferiți din societatea noastră liberă trebuie să reînvețe să empatizeze unii cu ceilalți, iar fiecare dintre noi trebuie să reînvețe lecția spiritului critic. Omenie și discernămînt – asta dă de rușine orice încercare propagandistică de a ne rupe de Occident.

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Liniștea vieții la țară, spulberată de vecini cu apucături de oraș. „Dacă-ți ia foc casa, vecinii sting incendiul sau filmează cu telefonul?“
Comunitatea „Mutat la țară - viața fără ceas” l-a impresionat chiar și pe europarlamentarul Dacian Cioloș care vorbește despre „bucuria unei vieți simple și așezate”. Un membru al comunității povestește despre o situație care pare, aparent, incredibilă la sat.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii