Programe de politic─â extern─â

Publicat în Dilema Veche nr. 240 din 18 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

E vremea programelor de guvernare! Partidele politice lanseaz─â programe de guvernare, la pachet cu premieri, doar-doar vor convinge electoratul c─â se pricep ┼či pot. ├Än materie de politic─â extern─â, programele cam seam─ân─â ├«ntre ele. Toate anun┼ú─â acela┼či scop: cre┼čterea rolului Rom├óniei ├«n cadrul UE ┼či consolidarea reputa┼úiei noastre ├«n cadrul NATO. ├Än plan secund, to┼úi vor rela┼úii bune cu europenii, cu americanii, cu ru┼čii, cu ├«ntreaga lume. De asemenea, to┼úi vor mai mult─â consisten┼ú─â pe direc┼úiile "postmoderne" ale diploma┼úiei, precum diploma┼úia cultural─â, parlamentar─â, public─â. De ani buni ├«ncoace se vorbe┼čte ap─âsat despre diploma┼úia economic─â, dar c├«te vorbe, at├«ta non-ac┼úiune. Nu cred c─â exist─â segment al serviciului public rom├ónesc mai nereformat dec├«t cel al diploma┼úiei economice. A┼čadar, nimic nou. Ve┼úi spune, cu ├«ndrept─â┼úire, c─â programele de guvernare dedicate politicii externe nici nu trebuie s─â fie altfel: ├«n lumea democra┼úiilor, mi┼čc─ârile nu au voie s─â fie bru┼čte, iar credibilitatea ┼či predictibilitatea s├«nt valori esen┼úiale pentru a participa la discu┼úii ┼či decizii. ├Än plus, plasarea ├«ntr-o pozi┼úie favorabil─â ├«n lumea democra┼úiilor este un proces cu mult mai ├«ndelungat dec├«t un ciclu de guvernare. Numai c─â programele de politic─â extern─â anun┼úate, a┼ča cumin┼úi cum e bine s─â fie, ar trebui s─â se concentreze ceva mai mult pe remedierea deficien┼úelor deja evidente ├«n exprimarea noastr─â interna┼úional─â. ├Än general, cred c─â ar trebui s─â plec─âm de la constatarea c─â toate mecanismele de control ale lumii unipolare s-au fr├«nt. Mai mult, s─â admitem c─â lumea unipolar─â e istorie. A existat pentru o perioad─â de timp mult prea scurt─â fa┼ú─â dec├«t s-a vorbit despre ea. ├Änainte de a mai experimenta cine ┼čtie ce inven┼úii bazate pe calcule de cancelarie ┼či nu pe cunoa┼čterea naturii umane, ar trebui s─â admitem lucid c─â singurul sistem de securitate valabil se bazeaz─â pe echilibrul puterilor. Cheia stabilit─â┼úii lumii noastre pare a fi existen┼úa unor puteri de prim rang cu interese divergente, gardate de na┼úiuni mai mici, care se men┼úin ├«n echilibru. Orice form─â de securitate "cooperativ─â", de genul OSCE, este imposibil─â. Sistemele de securitate "colectiv─â", de gen NATO, s├«nt posibile numai ├«ntre na┼úiuni de aceea┼či factur─â, cu acelea┼či aspira┼úii. Deocamdat─â, ceea ce ne deosebe┼čte pare mai relevant ├«n contextul competi┼úiei strategice dec├«t ceea ce ne une┼čte. S─â speri la o lume ├«n care toate na┼úiunile s├«nt ata┼čate sincer acelora┼či valori pe care le ├«n┼úeleg ├«n acela┼či fel este o iluzie proprie unui "flower power" ┼či nu unui politician. A┼čadar, ar trebui s─â fim mai selectivi ├«n planurile de cooperare ┼či mai aten┼úi ├«n a ne identifica neprietenii. Apoi, Rom├ónia trebuie s─â fructifice. Avem o excelent─â diploma┼úie a angajamentului, dar nu avem o diploma┼úie a culegerii roadelor acestui angajament. Dup─â ani de probleme, ┼čtim s─â ne lu─âm angajamentul ┼či ┼čtim s─â ne ┼úinem cuv├«ntul. Dar nu ┼čtim deloc s─â culegem premiul care se cuvine cuiva care asum─â responsabilit─â┼úi ┼či le ├«ndepline┼čte. Tratamentul consular la care s├«nt suspu┼či rom├ónii de c─âtre SUA ori incapacitatea de a fructifica economic parteneriate politico-militare ├«n care ne-am adus contribu┼úia deplin─â, inclusiv cu militari c─âzu┼úi la datorie, s├«nt revolt─âtoare ┼či, din punctul meu de vedere, constituie cea mai important─â sl─âbiciune a momentului. ├Än mod inexplicabil, a┼čtept─âm s─â ni se dea, iar c├«nd cerem, o facem st├«ngaci ┼či ineficient. Nu ┼čtim s─â g─âsim tonul corect cu care s─â revendic─âm ceea ce merit─âm. ├Ängro┼č├«nd un pic, a┼č zice c─â putem fi doar obraznici sau milogi - nu g─âsim alt registru. ├Än fine, trebuie l─âmurit, o dat─â pentru totdeauna, sistemul deciziei ├«n materie de politic─â extern─â. ├Än general, dincolo de circ ┼či impostur─â, dincolo de obsesii pro sau contra preziden┼úiale, se pot destinge dou─â abord─âri ra┼úionale. Unii s├«nt preocupa┼úi de mecanismul deciziei ├«n sine. ├Äl vor c├«t mai cuprinz─âtor, pe ideea c─â politica extern─â exprim─â o na┼úiune ├«ntreag─â ┼či nu un anumit regim politic, ┼či c├«t mai elaborat, ├«n ideea c─â eroarea este mai pu┼úin probabil─â dac─â decizia e luat─â de mai multe min┼úi. Al┼úii par mai preocupa┼úi de viteza cu care se ia decizia ┼či de posibilitatea de a putea stabili cu precizie r─âspunderea pentru aceast─â decizie, propun├«nd un sistem al legitimit─â┼úii ├«n care cei ale┼či direct s─â aib─â ├«ntreaga putere de decizie asociat─â cu ├«ntreaga responsabilitate pentru ea. M─ârturisesc c─â m─â aflu de partea celor din urm─â. Mi se pare c─â diluarea r─âspunderii este, ├«n general, regula jocului politic de la noi de 18 ani ├«ncoace. S─â plimbi o decizie printre aviz─âri ┼či consult─âri, cu propuneri plecate dintr-un loc ┼či semn─âtura final─â plasat─â ├«n alt loc mi se pare c─â este, la noi, un fel de a stabili c─â to┼úi ┼či nici unul s├«nt r─âspunz─âtori pentru decizie. ├Än privin┼úa politicii externe, p├«n─â la Traian B─âsescu, aproape nimeni nu contesta c─â ar fi atributul principal al ┼čefului statului. Odat─â ce Traian B─âsescu a scos din min┼úi mai toate partidele noastre, au ap─ârut ┼či lecturi mai nuan┼úate ale Constitu┼úiei ┼či legilor ├«n materie. Parlamentul a g─âsit c─â are atribu┼úii, Guvernul a g─âsit ┼či el c─â are un cuv├«nt de spus, ba chiar premierul ├«nsu┼či cenzureaz─â decizii de acest gen ├«n virtutea faptului c─â institu┼úiile principale de execu┼úie a politicii externe s├«nt ├«n subordinea sa administrativ─â. Nu ├«n ultimul r├«nd, un program de guvernare trebuie s─â con┼úin─â ideile fundamentale de reform─â a serviciilor noastre consulare. Precizez c─â m─ârirea num─ârului de consulate ┼či suplimentarea schemei acestora nu este reforma de care acest sistem are mare nevoie. Mai trebuie ├«nc─â multe altele.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.