Proces pentru aer poluat

Săptămîna trecută, înecaţi în noianul de ştiri despre "apocalipsa albă", "iarna de coşmar", "furtunile de zăpadă" (expresie nouă care a înlocuit mai românescul "vijelie"), despre deszăpezirea mai mult sau mai puţin ratată, trenurile cu sute de minute întîrziere, cursele aviatice anulate sau ambulanţele blocate de "condiţiile meteo defavorabile" - după cum suna limba de lemn a jurnaliştilor sau a meteorologilor "de serviciu" - se prea poate să fi trecut cu vederea o informaţie dintr-un alt registru: România a dat în judecată Comisia Europeană. Ştirea a venit vineri şi a fost difuzată de televiziunile de ştiri în ultima parte a jurnalelor, după zeci de minute de informaţii despre iarna abătută "năprasnic" asupra României. Dacă situaţia meteorologică nu ar fi fost cea care a fost, probabil că am fi zăbovit mai mult asupra acestei informaţii, mai ales că este vorba despre o premieră: e primul proces pe care România îl intentează Comisiei Europene, după ce anul trecut am auzit de mai multe ori că executivul de la Bruxelles a demarat mai multe proceduri împotriva Bucureştiului, pentru posibile încălcări ale tratatului de aderare. Ştirea merită însă ceva mai mult decît o simplă consemnare într-un final de jurnal, înainte de meteo (iar meteo!) şi sport, din cîteva motive: la mijloc sînt bani mulţi şi, în funcţie de hotărîrea Tribunalului Comunităţilor Europene, s-ar putea crea un precedent. Despre ce este vorba? În luna octombrie a anului trecut, Comisia Europeană lua decizia de a reduce cu 20% cota de emisii poluante stabilită pentru România, în aceeaşi situaţie aflîndu-se mai multe ţări europene, printre care Bulgaria, Ungaria, Cehia sau Polonia. Decizia Comisiei venea în urma obiectivului afişat al Uniunii Europene de a lupta împotriva încălzirii globale prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Altfel spus, România nu mai are voie să emită 95 de milioane de tone de gaze pe an, aşa cum se angajase, ci numai 75 de milioane de tone. Pierd astfel întreprinderile care poluează - deci o mare parte a întreprinderilor - şi care au două soluţii: fie reduc producţia, pentru a scădea astfel cantitatea de CO2 pe care o emit, fie pot cumpăra un fel de vouchere, de "certificate de emisii", de la agenţia europeană în domeniu pentru tonele de dioxid de carbon aruncate în plus faţă de cota alocată. Atenţie însă, fiecare certificat, echivalentul unei tone de CO2, costă 100 de euro! Consecinţele reducerii emisiei de gaz impuse de Comisia Europeană s-ar putea traduce, potrivit unor estimări, prin pierderi pentru economia românească de 9 miliarde de euro în următorii 5 ani, prin falimentul unor societăţi şi, nu în ultimul rînd, ar însemna un nou motiv pentru creşterea preţului energiei electrice, ştiindu-se că unele dintre societăţile care produc energie se numără printre cei mai mari poluatori. Dincolo de costuri (în fond aerul curat trebuie plătit, nu?), România se simte dublu nedreptăţită: în primul rînd pentru că decizia Comisiei Europene impune Bucureştiului o reducere a emisiei de gaze poluante cu mult sub cea a protocolului de la Kyoto; în al doilea, pentru că alte state europene nu au fost confruntate cu o diminuare atît de drastică a cotei. Ţări care au ştiut să negocieze sau să anticipeze mai bine decizia Comisiei au ieşit aproape fără pierderi. Ca urmare, Bucureştiul a dat Comisia în judecată pentru două motive: pe de-o parte, consideră că instituţia europeană şi-a depăşit competenţele deoarece nu avea dreptul de a lua o astfel de hotărîre. Potrivit interpretării pe care autorităţile de la Bucureşti o dau Tratatului de aderare, Comisia poate să respingă sau să admită cota de emisii pe care şi-o asumă România, dar nu să reducă din ea. Pe de altă parte, România reproşează Bruxelles-ului şi faptul că, în ceea ce priveşte Bucureştiul şi Sofia, modelul de calcul folosit pentru stabilirea cotelor a fost diferit faţă de cel utilizat pentru alte state. Ar fi vorba deci de discriminare. Anunţată la începutul lui ianuarie, acţiunea românească împotriva Comisiei Europene fusese de fapt lansată pe 21 decembrie 2007, la Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene. România nu este singura care protestează, alte ţări europene făcînd acelaşi lucru, simţindu-se nedreptăţite de hotărîrea Comisiei. Potrivit unor surse apropiate de executivul de la Bruxelles, procesul ar putea dura un an. Dincolo de rezultatul acţiunii, e interesant de remarcat că, după o serie de ezitări şi gafe care vor costa guvernul de la Bucureşti (taxa auto, privatizarea Daewoo, apelul de urgenţă 112 etc.), executivul român are o replică argumentată şi coerentă într-un dosar european important.