Proces pentru aer poluat

Publicat în Dilema Veche nr. 204 din 12 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Săptămîna trecută, înecaţi în noianul de ştiri despre "apocalipsa albă", "iarna de coşmar", "furtunile de zăpadă" (expresie nouă care a înlocuit mai românescul "vijelie"), despre deszăpezirea mai mult sau mai puţin ratată, trenurile cu sute de minute întîrziere, cursele aviatice anulate sau ambulanţele blocate de "condiţiile meteo defavorabile" - după cum suna limba de lemn a jurnaliştilor sau a meteorologilor "de serviciu" - se prea poate să fi trecut cu vederea o informaţie dintr-un alt registru: România a dat în judecată Comisia Europeană. Ştirea a venit vineri şi a fost difuzată de televiziunile de ştiri în ultima parte a jurnalelor, după zeci de minute de informaţii despre iarna abătută "năprasnic" asupra României. Dacă situaţia meteorologică nu ar fi fost cea care a fost, probabil că am fi zăbovit mai mult asupra acestei informaţii, mai ales că este vorba despre o premieră: e primul proces pe care România îl intentează Comisiei Europene, după ce anul trecut am auzit de mai multe ori că executivul de la Bruxelles a demarat mai multe proceduri împotriva Bucureştiului, pentru posibile încălcări ale tratatului de aderare. Ştirea merită însă ceva mai mult decît o simplă consemnare într-un final de jurnal, înainte de meteo (iar meteo!) şi sport, din cîteva motive: la mijloc sînt bani mulţi şi, în funcţie de hotărîrea Tribunalului Comunităţilor Europene, s-ar putea crea un precedent. Despre ce este vorba? În luna octombrie a anului trecut, Comisia Europeană lua decizia de a reduce cu 20% cota de emisii poluante stabilită pentru România, în aceeaşi situaţie aflîndu-se mai multe ţări europene, printre care Bulgaria, Ungaria, Cehia sau Polonia. Decizia Comisiei venea în urma obiectivului afişat al Uniunii Europene de a lupta împotriva încălzirii globale prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Altfel spus, România nu mai are voie să emită 95 de milioane de tone de gaze pe an, aşa cum se angajase, ci numai 75 de milioane de tone. Pierd astfel întreprinderile care poluează - deci o mare parte a întreprinderilor - şi care au două soluţii: fie reduc producţia, pentru a scădea astfel cantitatea de CO2 pe care o emit, fie pot cumpăra un fel de vouchere, de "certificate de emisii", de la agenţia europeană în domeniu pentru tonele de dioxid de carbon aruncate în plus faţă de cota alocată. Atenţie însă, fiecare certificat, echivalentul unei tone de CO2, costă 100 de euro! Consecinţele reducerii emisiei de gaz impuse de Comisia Europeană s-ar putea traduce, potrivit unor estimări, prin pierderi pentru economia românească de 9 miliarde de euro în următorii 5 ani, prin falimentul unor societăţi şi, nu în ultimul rînd, ar însemna un nou motiv pentru creşterea preţului energiei electrice, ştiindu-se că unele dintre societăţile care produc energie se numără printre cei mai mari poluatori. Dincolo de costuri (în fond aerul curat trebuie plătit, nu?), România se simte dublu nedreptăţită: în primul rînd pentru că decizia Comisiei Europene impune Bucureştiului o reducere a emisiei de gaze poluante cu mult sub cea a protocolului de la Kyoto; în al doilea, pentru că alte state europene nu au fost confruntate cu o diminuare atît de drastică a cotei. Ţări care au ştiut să negocieze sau să anticipeze mai bine decizia Comisiei au ieşit aproape fără pierderi. Ca urmare, Bucureştiul a dat Comisia în judecată pentru două motive: pe de-o parte, consideră că instituţia europeană şi-a depăşit competenţele deoarece nu avea dreptul de a lua o astfel de hotărîre. Potrivit interpretării pe care autorităţile de la Bucureşti o dau Tratatului de aderare, Comisia poate să respingă sau să admită cota de emisii pe care şi-o asumă România, dar nu să reducă din ea. Pe de altă parte, România reproşează Bruxelles-ului şi faptul că, în ceea ce priveşte Bucureştiul şi Sofia, modelul de calcul folosit pentru stabilirea cotelor a fost diferit faţă de cel utilizat pentru alte state. Ar fi vorba deci de discriminare. Anunţată la începutul lui ianuarie, acţiunea românească împotriva Comisiei Europene fusese de fapt lansată pe 21 decembrie 2007, la Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene. România nu este singura care protestează, alte ţări europene făcînd acelaşi lucru, simţindu-se nedreptăţite de hotărîrea Comisiei. Potrivit unor surse apropiate de executivul de la Bruxelles, procesul ar putea dura un an. Dincolo de rezultatul acţiunii, e interesant de remarcat că, după o serie de ezitări şi gafe care vor costa guvernul de la Bucureşti (taxa auto, privatizarea Daewoo, apelul de urgenţă 112 etc.), executivul român are o replică argumentată şi coerentă într-un dosar european important.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.