Problemele Europei dominatoare

Publicat în Dilema Veche nr. 171 din 19 Mai 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De la impetuosul Mark Leonard la precautul Tony Judt, s├«nt mul┼úi cei care spun c─â secolul XXI va fi al Europei. S├«nt ┼či autori, precum Walter Laqueur, care vorbesc deja despre declinul Europei ├«n termenii, at├«t de dragi ┼či intelectualilor, ┼či semidoc┼úilor deopotriv─â, c─âderii Imperiului Roman. ├Än orice caz, din punct de vedere economic, ├«n forma sa unional─â, Europa trece, deja, de Statele Unite, modelul s─âu de bun─âstare social─â face furori ├«n Africa sau Asia, chiar ┼či mul┼úi americani g─âsesc ├«n Europa tot ceea ce lipse┼čte Americii, ┼či ├«nc─â ceva ├«n plus. Nu este de a┼čteptat ca Europa s─â domine lumea militar ┼či politic ├«n maniera ├«n care SUA au dominat-o la sf├«r┼čitul de secol XX. Poate c─â felul ├«n care Grecia de dup─â cucerirea roman─â domina culturalmente cuceritorul ar fi mai aproape de felul ├«n care o Europ─â, cov├«r┼čit─â de imigra┼úie ┼či demografie neeuropean─â, va domina spa┼úiul global. De┼či nu o s─â avem baze militare ┼či comisari peste tot ├«n lume, o s─â r─âm├«nem ├«n mintea lor ┼či, astfel, vom fi mai eficien┼úi ┼či mai agreabili ├«n rolul dominator care ni se preconizeaz─â. Este de a┼čteptat ca modelul european de pace, democra┼úie ┼či prosperitate s─â exercite o asemenea for┼ú─â de atrac┼úie ├«nc├«t s─â transforme lumea. Mai mult - vorba lui Mark Leonard -, ne putem a┼čtepta ca stilul european de a rezolva probleme s─â devin─â, ├«ntr-un fel, stilul lumii globale. A┼čadar, ne putem a┼čtepta ca o birocra┼úie echidistant─â, bine strunit─â de puzderie de regulamente ┼či ├«nchis─â ├«ntr-o etic─â puternic ata┼čat─â libert─â┼úii egale a cet─â┼úenilor - a┼ča cum este, ├«n cea mai mare parte a ei, birocra┼úia european─â - s─â preia, ├«ncet-├«ncet, rezolvarea problemelor de orice fel. Ca ┼či ├«n Europa de acum, elita politic─â a lumii de m├«ine nu se va mai recruta din pepinierele clasice de juri┼čti, militari sau intelectuali academici, ci va proveni din aceast─â imens─â mas─â de birocra┼úi, poate lipsi┼úi de pasiune ┼či charism─â, dar disciplina┼úi ┼či corec┼úi, care se va specializa tot mai bine ┼či se va ├«nmul┼úi tot mai mult. Dac─â a┼ča vor sta lucrurile, putem deja s─â ne ├«ngrijor─âm pu┼úin. C─âci modelul european - m─â tem - nu este pentru export. Uniunea European─â exist─â cu at├«ta succes pentru c─â membrii s─âi au ├«n comun trei determina┼úii esen┼úiale: religia, cultura, istoria. Cine se mai poate ├«ndoi c─â, la ├«nceputul secolului XXI, cre┼čtinismul este singurul cadru religios ├«n care democra┼úia liberal─â exist─â natural ┼či eficient? Contraexemplul japonez nu valoreaz─â nimic pentru c─â democra┼úia nipon─â este integral un produs pax americana. Apoi, mentalul european, de┼či dezvoltat ├«n numeroase idiomuri, este totu┼či unitar. Min┼úile noastre func┼úioneaz─â dup─â logica aristotelic─â, g├«ndim dialectic ┼či avem spirit critic. ├Än fine, de┼či experien┼úa istoric─â r─âm├«ne pe mai departe diferit─â, divizat─â ├«ntre Est ┼či Vest mai ales, istoria ├«ns─â┼či a curs mereu peste noi to┼úi, deopotriv─â. Nici un moment istoric major al Europei - fie c─â s-a petrecut ├«n Grecia, ├«n Italia, ├«n Fran┼úa sau ├«n Germania - nu a r─âmas f─âr─â consecin┼úe pentru fiecare col┼ú de Europ─â. Aceste trei elemente care ne adun─â ├«mpreun─â fac din Europa unit─â un proiect realizabil. Aceast─â democra┼úie, acest capitalism, acest stat de drept s├«nt crea┼úii pur europene. De aceea ┼či s├«ntem cei mai buni ├«n a le pune la lucru, la o asemenea scar─â. America ├«ns─â┼či este crea┼úia noastr─â, este cel mai puternic produs al culturii europene ┼či, ├«n loc s─â o sim┼úim ca pe un competitor de departe, ar trebui s─â fim m├«ndri de ea. Performan┼úele colosale ale Americii ├«n secolul al XX-lea arat─â tocmai c─â g├«ndirea european─â e capabil─â de performan┼úe istorice inegalabile. Ce lipse┼čte Europei de acum este vigoarea etic─â ┼či, tocmai de aceea, spuneam c─â trebuie s─â ne ├«ngrijor─âm pu┼úin. Dorin┼úa de pace ┼či prosperitate cu orice pre┼ú, tipic─â pentru europeni, este, de fapt, o dovad─â de cinism, iar din alt─â perspectiv─â, este o dovad─â de sl─âbiciune, ┼či nu de putere. Ezitarea Europei ├«n a propune lumii, pe care ├«ncet-├«ncet o ia sub st─âp├«nire, un proiect etic, ├«n care binele ┼či r─âul politic s├«nt, m─âcar ├«n linii mari, definite, se poate ├«ntoarce ├«mpotriva ei. Experien┼úa fascismului ┼či cea a comunismului nu au clintit Europa din ├«nalta ei convingere c─â totul - dar absolut totul - se poate negocia. For┼úa de negociere a Europei, foarte mare ├«n lumea de azi, se bazeaz─â pe aura vechii civiliza┼úii, pe respectul cu care este ├«nconjurat─â istoria sa, dar ┼či pe un fel de fascina┼úie care face din Europa continentul central al istoriei, pentru foarte mul┼úi oameni. Dac─â America s-a impus ├«n fruntea lumii, Europa a fost acolo dintotdeauna ┼či are, aidoma unui monarh, un tip de autoritate transpolitic─â ┼či extraconjunctural─â. Pe acest temei, Europa este ├«ndrept─â┼úit─â s─â impun─â standardul etic pentru secolul XXI. Dar Uniunea European─â pare c─â nu ├«n┼úelege de unde ├«i vine propria ei for┼ú─â, altfel nu se explic─â cum de accept─â s─â renege tocmai fundamentele ei. Europa accept─â, ├«n numele unui multiculturalism ├«n┼úeles ca un fel de ideologie interna┼úionalist─â, s─â renun┼úe la asumarea formal─â a esen┼úei sale cre┼čtine. Accept─â, ├«n numele viitorului, s─â uite istoria sa, ca ├«n cazul stupefiantei puneri la col┼ú a Poloniei ├«n chestiunea Acordului de cooperare cu Rusia. Accept─â, ├«n numele unei iluzorii lini┼čti, s─â ├«┼či tempereze spiritul critic, trat├«nd cu inadmisibil─â indulgen┼ú─â islamismul radical. P├«n─â ┼či BBC, cuprins de aceast─â sl─âbiciune, a difuzat o scrisoare a unor islami┼čti condamna┼úi definitiv, pentru ac┼úiuni de terorism, la sentin┼úe de ├«nchisoare pe via┼ú─â, ca pe o contraopinie la decizia judec─âtorilor. Astfel, sentin┼úa unei cur┼úi de judecat─â britanice - ├«ntr-un proces desf─â┼čurat dup─â toate regulile statului de drept ┼či ├«n deplin─â transparen┼ú─â - este, pentru BBC, doar o opinie, de vreme ce, ├«n numele echidistan┼úei, postul a decis ca o declara┼úie a celor condamna┼úi, lung─â c├«t sentin┼úa, s─â fie citit─â la aceea┼či or─â, pentru a da p─âr┼úilor spa┼úiu egal de exprimare. Aceast─â pierdere de m─âsur─â, care echivaleaz─â decizia unei cur┼úi cu un manifest religios-extremist, e uluitoare. Sl─âbiciunea etic─â, suprimarea m├«ndriei de a spune c─â e┼čti ceea ce e┼čti, cu at├«t mai mult cu c├«t ceea ce e┼čti se dovede┼čte a fi o identitate de mare succes, este marele pericol care pa┼čte Europa. C├«nd va ajunge s─â domine lumea, s-ar putea ca Europa s─â nu mai fie Europa.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.