Probleme în paradisul democrat. Obama la Hiroshima

Publicat în Dilema Veche nr. 641 din 2-8 iunie 2016
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

ÔÇ×Exact c├«nd toat─â lumea spunea c─â aceast─â campanie electoral─â nu poate fi mai nebun─â, ea a devenit mai nebun─âÔÇť, spunea un editorialist citat de CNN s─âpt─âm├«na trecut─â. Remarca acestuia era o concluzie dup─â ce nervii electorali ai Americii au explodat unde nu se a┼čtepta nimeni ┼či s-au mai domolit acolo unde toat─â lumea se a┼čtepta s─â explodeze f─âr─â oprire.

Acum o lun─â, tab─âra republican─â p─ârea devastat─â de o criz─â de nervi f─âr─â sf├«r┼čit. Conflictul dintre Trump ┼či partidul republican, alimentat de succesul electoral al celui dint├«i ┼či de dispre┼úul afi┼čat fa┼ú─â de el de liderii celui de-al doilea, amenin┼úa s─â fie distrug─âtor ├«n tab─âra conservatoare, care p─ârea decerebrat─â. La democra┼úi, ├«n schimb, totul p─ârea ├«n ordine: se confruntau, acid, dar ├«n plin─â decen┼ú─â electoral─â, Sanders ┼či Clinton, iar lucrurile evoluau firesc, ├«n favoarea so┼úiei fostului pre┼čedinte. Ast─âzi, republicanii s-au mai lini┼čtit, Trump va fi candidatul lor cert ┼či eforturile de acoperire a tran┼čeelor interioare se v─âd. Dac─â nu l-au putut ├«nvinge pe Trump, republicanii ├«ncearc─â acum m─âcar s─â-l controleze c├«t de c├«t. ├Än schimb, democra┼úii devin din ce ├«n ce mai nelini┼čti┼úi ┼či mai diviza┼úi. Suporterii lui Sanders contest─â episoade deja consumate din alegerile primare democrate, iar op┼úiunile ceva mai radicale ale semiindependentului senator de Vermont au avut un rezultat de bomb─â cu efect ├«n┬şt├«rziat ├«n interiorul partidului. Adus─â tot mai la st├«nga de presiunea lui Sanders, Hillary Clinton trebuie s─â administreze ├«n┼úelept ┼či o alt─â fisur─â ap─ârut─â ├«ntre sus┼úin─âtorii tradi┼úionali ai partidului ei: aceea dintre sindicate ┼či ecologi┼čti. ┼×i aceast─â sarcin─â este cu at├«t mai dificil─â, cu c├«t la aceast─â fisur─â a contribuit direct Barack Obama ├«nsu┼či.

Vizita pe care Barack Obama a f─âcut o ├«n ora┼čul Hiroshima pe 27 mai este pe drept numit─â ÔÇ×istoric─âÔÇť. Este pentru prima oar─â c├«nd un pre┼čedinte american calc─â ├«n ora┼čul-simbol, distrus de primul atac nuclear din istorie. ├Änc─â de acum c├«teva luni, c├«nd Casa Alb─â a anun┼úat aceast─â vizit─â, toat─â lumea a ┼čtiut c─â nu-i va fi u┼čor celui dint├«i dintre americani. Pe de o parte, mul┼úi japonezi, ┼či mai ales cei mai mul┼úi dintre supravie┼úuitorii de atunci, a┼čteapt─â scuze oficiale din partea statului american. Pe de alt─â parte, mul┼úi americani socotesc c─â, oric├«t de dureroas─â, decizia folosirii bombei atomice ├«mpotriva Japoniei, la finele r─âzboiului, a fost corect─â. ├Än orice caz, decizia acestui atac a r─âmas una dintre cele mai controversate din istorie: pe de o parte, a ucis mul┼úi oameni, pe de alt─â parte, a salvat mul┼úi al┼úii. A fost o decizie tipic─â pentru logica de r─âzboi, ├«n care nu se mai g├«nde┼čte ├«n termeni de ÔÇ×oameniÔÇť, ci ├«n termenii ÔÇ×ai no┼čtriÔÇť ┼či ÔÇ×ai vo┼čtriÔÇť ÔÇô s─â moar─â ÔÇ×ai vo┼čtriÔÇť, ca s─â-i salv─âm pe ÔÇ×ai no┼čtriÔÇť. O asemenea logic─â oripileaz─â ├«n vreme de pace, dar devine fireasc─â ├«n timp de r─âzboi, dovedind ├«nc─â o dat─â c─â r─âzboiul este ├«n afara oric─ârei logici omene┼čti, chiar dac─â este profund ├«nr─âd─âcinat ├«n instinctul speciei. Nu ├«n ultimul r├«nd, este esen┼úial de amintit c─â Japonia a fost agresorul ├«n cel de-al Doilea R─âzboi Mondial. F─âr─â agresiunea japonez─â, este foarte probabil c─â al Doilea R─âzboi Mondial nu ar fi ajuns ├«n Pacific. Or, carnagiile de neimaginat petrecute ├«n acest vast spa┼úiu geografic ├«ntre 1941 ┼či 1946 (dar ┼či ├«nainte de 1941, ca ni┼čte adev─ârate ÔÇ×acte preg─âtitoareÔÇť) stau povar─â istoric─â pe umerii acelei Japonii. Faptul c─â ┼či ast─âzi tema Hiroshima nu este deloc simpl─â se vede ├«ntr-o reac┼úie imediat─â a Chinei fa┼ú─â de vizita lui Obama: Beijing-ul a spus c─â dezastrul produs de americani la Hiroshima este nimic fa┼ú─â de masacrul comis de armata japonez─â ├«n Nanjing, pe 9 decembrie 1937 ÔÇô episod care ar trebui s─â fie cu mult mai prezent ├«n con┼čtiin┼úa lumii dec├«t cel din 6 august 1945. F─âr─â s─â fiu o secund─â de acord c─â uciderile ├«n mas─â se pot vreodat─â compara, nu po┼úi s─â nu admi┼úi c─â Violul Nanjing-ului a fost o crim─â colectiv─â ├«ngrozitoare. ├Än plus, ├«n cazul Hiroshima, lucrurile au luat, imediat dup─â r─âzboi, ┼či o dimensiune propagandistic─â, comuni┼čtii folosind din plin episodul ├«n retorica lor fals pacifist─â. Fire┼čte, pentru comuni┼čti, conta doar c─â bomba fusese american─â ┼či at├«t.

Anticip├«nd reactualizarea controversei, Casa Alb─â a anun┼úat ├«nc─â de la ├«nceput c─â pre┼čedintele Obama nu-┼či va cere scuze pentru atac, dar ├«┼či va exprima compasiunea ┼či g├«ndurile ├«n leg─âtur─â cu efectele acestuia, vorbind despre ├«nv─â┼ú─âmintele pe care le putem trage ast─âzi din devastatorul atac, ceea ce, riguros, Barack Obama a ┼či f─âcut. Unii critici l-au taxat, deja, pe pre┼čedintele american drept ipocrit. La Hiroshima, Obama a f─âcut apel la o lume f─âr─â arme nucleare, dar documentele publice ale Pentagonului spun c─â, ├«n cei opt ani ai pre┼čedin┼úiei Obama, stocul nuclear al SUA a cunoscut cel mai lent ritm de diminuare de la sf├«r┼čitul R─âzboiului Rece ├«ncoace. Ceea ce ace┼čti critici uit─â, ├«ns─â, este c─â pericolul nuclear a crescut sim┼úitor ├«n lume, ├«n acest interval, ┼či SUA nu pot s─â nu ┼úin─â cont de asta.

Dar, ├«n contextul electoral american actual, mie mi se pare c─â aceast─â vizit─â are ┼či alte efecte dec├«t pe acela, dorit de pre┼čedinte, de a da un semnal pentru viitorime. Paradoxal, s├«nt convins c─â ├«mpotriva voin┼úei pre┼čedintelui Obama, am impresia c─â ceea ce a transmis aceast─â vizit─â este, mai degrab─â, un sprijin pentru Donald Trump. S─â m─â explic.

┼×i ├«n aceast─â vizit─â, pre┼čedintele Obama ┼či-a reafirmat convingerile ecologiste. La finalul celor dou─â mandate ale sale, Barack Obama se poate l─âuda c─â a avansat ┼či a impus pe agenda lumii ecologismul, ceea ce, admit, nu e r─âu. Obama, ├«ns─â, nu a putut opri apari┼úia faliei de care am vorbit mai sus, ├«ntre ecologi┼čti ┼či sindicatele muncitore┼čti, ambele fiind, tradi┼úional, ├«n ÔÇ×portofoliulÔÇť electoral democrat. C├«nd a fost pus ├«n situa┼úia de a arbitra ├«ntre ele, Obama a dat dreptate mai degrab─â ecologi┼čtilor, enerv├«nd sindicali┼čtii. Probabil c─â momentul cel mai vizibil pentru public a fost proiectul fazei a patra a megaconductei de petrol Keystone, Canada ÔÇô SUA. Proiectul era sus┼úinut de zeci de sindicate muncitore┼čti, care vedeau locurile de munc─â aduse de o asemenea investi┼úie, dar era comb─âtut de ecologi┼čti, care spuneau c─â, pe traseu, conducta distruge mediul (├«ntre altele, ni┼čte dune de nisip relativ rare din Nebraska). Dup─â ┼čase ani de controverse, administra┼úia Obama a dat dreptate ecologi┼čtilor. Efectul electoral al unor atitudini de acest gen a fost c─â nu pu┼úine sindicate par dispuse, acum, s─â-l sus┼úin─â pe populistul Trump. Ecologismul lui Obama ÔÇô exagerat, zic sindicatele blue collar ÔÇô, care s-a sim┼úit ┼či ├«n pledoaria lui antinuclear─â de la Hiroshima, poate ├«nstr─âina unele grupuri electorale interesate mai degrab─â de locuri de munc─â, iar populistul Trump are retorica perfect─â pentru captarea acestui gen de nemul┼úumiri.

Pe de alt─â parte, pacifismul lui Obama, ├«nc─â o dat─â afirmat la memorialul victimelor bombardamentului din 6 august 1945, rezoneaz─â mai bine cu ÔÇ×proiectulÔÇť Trump, dec├«t cu retorica Clinton. ├Än esen┼ú─â, Trump se recomand─â ca fiind un negociator absolut: e dispus s─â discute cu oricine ┼či e convins de abilit─â┼úile lui de a ob┼úine nego┼úul cel mai potrivit. Nu are re┼úineri ┼či nici nu are inhibi┼úii. Dac─â America vrea pace (┼či el ┼čtie cel mai bine c─â afacerile merg bine doar dac─â e pace), atunci va fi dispus─â s─â dea orice ca s─â fie pace ÔÇô cam acesta e Trump. De dragul unor interese imediate ┼či pragmatice, Trump e gata s─â ├«i dea lui Putin ce vrea, lui Kim Jong-un ce vrea, ┼či, ├«n general, tuturor celor care nu amenin┼ú─â America cu ÔÇ×arme culturaleÔÇť, ci cu arme adev─ârate, cam tot ce vor ca s─â lase America ├«n pace. Cu cei care o amenin┼ú─â ÔÇ×culturalÔÇť, precum imigran┼úii latino sau musulmani, Trump este inflexibil. Cu ei, nu negociaz─â nimic.

Pentru pace, Obama a fost dispus s─â conduc─â o Americ─â mult mai re┼úinut─â ├«n interven┼úii exterioare. Ca un veritabil ÔÇ×Obama plusÔÇť, Trump ne va oferi o Americ─â nu doar ┼či mai re┼úinut─â ├«n interven┼úii exterioare, ci ┼či mult mai generoas─â ├«n concesii. Totul, pentru o lume a p─âcii, ┬şc─âci pacea este ├«ntotdeauna rezultatul unui nego┼ú ÔÇô cam asta crede Trump.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.