Problema majoră cu majoritățile

Publicat în Dilema Veche nr. 801 din 27 iunie – 3 iulie 2019
Bătălia cu giganții jpeg

Atribuirea posturilor la vîrful ierarhiei europene nu a fost niciodată o sarcină ușoară. Interesele naționale diferite – uneori divergente – și procedurile de desemnare care presupun consens la mai multe niveluri au condus adesea la blocaje sau la amînări în luarea deciziilor. Negocieri intense și voința de a depăși impasurile de moment au produs de fiecare dată soluții pertinente. În legislatura precedentă, acest proces a durat pînă spre sfîrșitul verii: decizia finală a fost adoptată de-abia la sfîrșitul lunii august. Atunci a existat măcar un consens între PPE și Socialiști în ceea ce privește persoana ce avea să preia președinția Comisiei Europene, și anume Jean-Claude Juncker; negocierile dificile vizau celelalte posturi de top. De această dată, însă, criza e ceva mai adîncă. Nu numai că nu există acord în ceea ce privește șeful Comisiei, chiar și metoda de atribuire a postului e contestată. Iar în Parlamentul European, jocul majorităților se complică pe zi ce trece. Mai exact, majoritățile nu se formează.

Vinerea trecută, liderii europeni reuniți la Bruxelles nu au reușit să desemneze persoanele care vor conduce Uniunea. Consiliul se întîlnește din nou la 30 iunie pentru a încerca să ajungă la un acord. Conform sistemului de desemnare practicat în legislatura precedentă, candidatul aflat la vîrful listei partidului care a cîștigat alegerile este susținut de Parlament pentru a deveni șeful Comisiei Europene (adică al guvernului european). PPE, care a întrunit cele mai multe voturi, îl are ca Spitzenkandidat pe Manfred Weber. Dar PPE nu are, singur, o majoritate. Iar grupul Socialiștilor și grupul Renaissance / Renew Europe (liberali) au anunțat că nu îl vor susține. Cît despre partidul Verzilor – a patra forță politică în hemiciclu –, acesta va susține sau va bloca eventualele propuneri în funcție de programele de mediu anunțate.

Nici la nivelul șefilor de stat și de guvern nu există consens. Se știe deja că președintele Franței, Emmanuel Macron, contestă ideea de Spitzenkandidat și că, foarte probabil, nu va încuviința desemnarea germanului Manfred Weber. Favoritul Franței pentru poziția de șef al Comisiei este Michel Barnier, actualul negociator-șef pentru Brexit din partea Uniunii Europene. Cancelara Angela Merkel, deși a declarat de mai multe ori că îl susține pe Weber, nu va putea face abstracție de realitatea din Parlament: configurația puterii s-a schimbat, PPE, deși a rămas cea mai importantă forță politică, nu e suficient de puternic pentru a pretinde candidatura lui Weber. În fine, așa-numitul grup de la Vișegrad, adică Ungaria, Slovacia, Republica Cehă și Polonia, vrea să evite ascensiunea lui Weber, deci susține candidatura lui Michel Barnier. Oricum, în miezul disputei despre cine va fi noul șef al Comisiei sînt tensiunile dintre Emmanuel Macron și Angela Merkel. Aceste tensiuni franco-germane sînt amplificate și de insistența cu care PPE pledează pentru Spitzenkandidat-ul lor. Și de amenințarea (repetată ca o mantră) că, dacă nu va fi desemnat Manfred Weber, Uniunea Europeană va intra într-o criză politică fără precedent.

Un Consiliu eșuat nu înseamnă neapărat un eșec ale Europei. Dincolo de toate blocajele de parcurs, dincolo de unele erori de proiectare a construcției europene, cooperarea a produs de fiecare dată soluțiile cele mai plauzibile. Și, probabil, așa se va întîmpla și de data asta.

Cum poate fi depășit impasul actual? O soluție ar fi ca PPE să accepte că Manfred Weber e o mînă moartă și să realizeze că, mizînd în continuare pe el, își va irosi șansa de a propune un șef al Comisiei din rîndurile sale. Printre politicienii conservatori cu profil relevant s-ar număra premierul irlandez Leo Varadkar, șefa FMI Christine Lagarde, directorul executiv al Băncii Mondiale Kristalina Georgieva și, de ce nu, chiar Michel Barnier. În fine, poate că tocmai chestiunea desemnării președintelui Comisiei, cea mai spinoasă, ar putea fi amînată pentru a fi atribuite mai întîi celelalte portofolii: președintele Consiliului, cel al Parlamentului, înaltul reprezentant pentru politică externă, șeful Băncii Centrale Europene etc.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.