Preo┼úii colabora┼úioni┼čti. Ce e de f─âcut?

Publicat în Dilema Veche nr. 189 din 24 Sep 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Urm─âresc cu oarecare deta┼čare, dar nu cu dezinteres, scandalul colabor─ârii cu fosta poli┼úie politic─â a c├«torva v├«rfuri ale clerului ortodox rom├ón, ├«n contextul alegerii noului Patriarh. Mi se pare c─â nu exist─â o dezbatere ├«n toat─â puterea cuv├«ntului, de┼či e mult, foarte mult zgomot. Exist─â dou─â monologuri care se repet─â cu obstina┼úie ┼či infatigabil─â recuren┼ú─â. Primul, cel acuzator, vine din partea unui grup al societ─â┼úii civile. ├Än general, e grupul cu ale c─ârui vederi m─â identific, a┼ča c─â pretind c─â-i ┼čtiu psihologia. Ei spun c─â e inacceptabil ca ├«nal┼úii ierarhi ai BOR s─â fi avut leg─âturi vinovate cu Securitatea. Au, cel pu┼úin, dou─â motive s─â ias─â la b─âtaie pe subiectul acesta. Primul: acest grup militeaz─â, de principiu, pentru o larg─â lustra┼úie. Ei cred c─â starea actual─â a Rom├óniei se explic─â prin faptul c─â Securitatea a continuat s─â opereze ┼či dup─â 1989, av├«nd alte scopuri dec├«t cele pentru care a fost ├«nfiin┼úat─â, dar nu mai pu┼úin murdare. Ca atare, ┼či oamenii Bisericii trebuie s─â treac─â prin acest proces, a┼ča cum trec politicienii, magistra┼úii, func┼úionarii ├«nal┼úi ai statului etc. ├Än fond, Biserica are partea ei de vin─â pentru profilul moral oribil, mutilat atroce, cu care au ie┼čit rom├ónii din comunism. Cumva, Biserica trebuie s─â asume asta. Iar eviden┼úierea ┼či eliminarea colabora┼úioni┼čtilor reprezint─â un pas necesar ├«n acest sens. Al doilea argument este c─â un preot care a colaborat cu poli┼úia politic─â a unui regim de maxim─â, anti-uman─â agresivitate ateist─â nu e demn de sutan─â ┼či a tr─âdat harul. Mirenii nu au mijloace s─â-l sanc┼úioneze pe prelat, dar, moralmente m─âcar, pot s─â-l arate cu degetul. Ca precau┼úie, acest grup subliniaz─â cu fiecare ocazie c─â e vorba de cazuri individuale, de anumi┼úi preo┼úi, ┼či nu de Biseric─â. Al doilea discurs este cel de ap─ârare, practicat de BOR ┼či de alte personalit─â┼úi care nu s├«nt de acord, ├«n general, cu pozi┼úiile grupului pe c├«t de antisecurist, pe at├«t de g─âl─âgios. Biserica nu face politic─â, ea nu se ocup─â ┼či nu s-a ocupat cu amenajarea acestei lumi, ci cu administrarea credin┼úei ├«n alta, ca atare nu poate fi parte a logicii mundane a lustra┼úiei. Mai mult, aducerea Bisericii, prin preo┼úii ei, ├«n acest tip de logic─â reprezint─â un fel de desacralizare, dac─â nu cumva mai mult, adic─â o ├«ncercare diavoleasc─â de discreditare a Bisericii M├«ntuitorului ├«n ochii credincio┼čilor. Tot ca precau┼úie, practican┼úii acestui discurs subliniaz─â c─â Biserica ├«ns─â┼či e lovit─â, dac─â s├«nt lovi┼úi preo┼úii ei. De┼či se refer─â la acela┼či lucru, acuza┼úia ┼či ap─ârarea nu au leg─âtur─â una cu cealalt─â. Prima ┼úine de o logic─â a orizontalei (├«n rela┼úie cu cetatea), a doua - de logica verticalei (├«n raport cu Cerul). Dup─â p─ârerea mea, acuza┼úia ┼či ap─ârarea s├«nt, am├«ndou─â, un amestec de adev─âr ┼či exagerare, dar, mai grav, ambele mustesc de intoleran┼ú─â. Au dreptate cei care spun c─â aria de cuprindere a lustra┼úiei trebuie s─â se extind─â c├«t de mult se poate ├«n lumea rom├óneasc─â (acuzarea), dar e adev─ârat ┼či c─â Biserica sau, ├«n fine, oamenii ei de vaz─â nu trebuie t├«r├«┼úi ├«n noroi al─âturi de un Ple┼či┼ú─â ┼či de un Merce, dec├«t dac─â se dovede┼čte c─â au f─âcut ceea ce Ple┼či┼ú─â ┼či Merce au f─âcut - ceea ce e foarte greu de crezut. Deocamdat─â, legalmente, stigmatul poart─â acela┼či nume ┼či pentru unii, ┼či pentru al┼úii: "poli┼úie politic─â". Nu are dreptate grupul acuzator c├«nd spune c─â un preot colabora┼úionist nu merit─â sutana, din simplul motiv c─â nu el e competent s─â decid─â acest lucru. Doar Biserica ┼či, mai important, credincio┼čii direct lega┼úi de sacerdo┼úiul colabora┼úionistului pot judeca. C─âci Dumnezeu, s├«nt sigur, a decis deja ├«n aceast─â chestiune, dar problema este c─â vom afla r─âspunsul Lui abia la Judecat─â. Nu are dreptate Biserica, c├«nd asum─â c─â e intangibil─â pentru c─â "target"-ul ei principal nu e aceast─â lume. Preg─âtindu-ne pentru lumea cealalt─â, Biserica lucreaz─â aici. Asta implic─â responsabilit─â┼úi aici, ├«n fa┼úa oamenilor, c─âci ei ┼či natura lor p─âc─âtoas─â s├«nt materia prim─â a acestei lucr─âri. Discursul care face din Biseric─â ceva intangibil ┼či perfect imun e profund gre┼čit. Isus a fost om, a venit pe aceast─â lume, ┼či nu pe alta. De┼či ├«mp─âr─â┼úia Lui se ├«ntinde peste tot, cuprinde ┼či pe cele v─âzute ┼či pe cele nev─âzute, ┼či pe cele de aici ┼či pe cele de dincolo, Biserica Lui exist─â aici, ├«n aceast─â lume, ┼či nu ├«n alta. Poate c─â ar fi mai bine dac─â societatea rom├óneasc─â d─â un timp mai lung Bisericii spre a se cur─â┼úa singur─â, f─âr─â s─â o for┼úeze, f─âr─â s─â o asedieze mediatic, dar trimi┼ú├«nd mesaje morale clare ┼či sus┼úinute prin grupurile de enoria┼či care afl─â despre poli┼úia politic─â a preo┼úilor lor. Visez o comunitate care, afl├«nd c─â preotul a colaborat cu Securitatea, nu se mai duce la biserica de care apar┼úine, ci merge la altele. Abandonarea credin┼úei este cea mai rea solu┼úie, c─âci abia a┼ča ac┼úiunea Securit─â┼úii ├«┼či atinge scopul ultim. Alegerea unui alt l─âca┼č ├«n care, cu ├«ncredere, oamenii se apropie de preot ┼či de Dumnezeu este atitudinea care cred c─â ne trebuie. Asemenea atitudini s├«nt mai eficiente ├«ntru "cur─â┼úirea" Bisericii dec├«t orice audiere la CNSAS, talk-show sau dosar "sc─âpat pe surse" c─âtre pres─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.