Populismul şi democraţia

Publicat în Dilema Veche nr. 719 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2017
Populismul şi democraţia jpeg

Alegerile din Germania, Austria și Cehia temperează speranţa, născută odată cu victoria lui Macron, a stopării ofensivei populist-extremiste în Europa. Din curent marginal, populismul devine o forţă de prim-plan. Iluzia postcomunistă a triumfului definitiv al democraţiei e zguduită de revolta la urne, care amenință să fie mai mult decît o contestare a partidelor tradiționale.

În urmă cu un deceniu şi jumătate, Austria era stigmatizată pentru prezenţa extremei drepte la guvernare. Acum, perspectiva noii coaliții dintre conservatori și extremiști e primită cu resemnare. În UE, populiştii radicali sînt fie la putere, fie tot mai aproape de ea, aplicînd democraţiilor liberale o lovitură fără precedent din anii ’30 încoace. Nu sînt în cauză doar noile state membre din Est. Valul a fost amplificat de cea mai veche și de cea mai puternică dintre democrațiile lumii, anul trecut, odată cu votul pentru Brexit și pentru Trump. Și nu sînt afectate doar statele mai puțin dezvoltate, dovadă fiind fragilul echilibru guvernamental din Finlanda, Danemarca și Suedia, dependent de dreapta naționalistă.

Contextul global e, de asemenea, decepționant. Conform unui raport al Freedom House, 67 de țări au cunoscut, anul trecut, un recul în materie de drepturi politice și libertăți civile. Potrivit organizației, 2016 a fost al unsprezecelea an consecutiv de regres democratic în lume. Societatea deschisă, bazată pe valorile democratice și drepturile omului, e în pericol.

Se întîmplă, așadar, ceva mai grav decît reconfigurarea politică pentru care pledează teoreticienii populismului, în condițiile în care clasicul clivaj stînga – dreapta pare perimat. Într-adevăr, vechile partide se dovedesc, de cel puțin un deceniu încoace, epuizate, anchilozate și depășite de realități tot mai dinamice și mai complexe. Iar cetățenii, copleșiți de dezamăgiri repetate și de senzația de abandon la cheremul turbulențelor istoriei, au dreptul să-și caute propria busolă politică. Din păcate, partidele moderate par incapabile să formuleze răspunsuri la problemele ce domină agenda populară.

Criza economică, valul migrator și atacurile teroriste au generat o dublă insecuritate – socială și fizică. Angoasa e amplificată de fracturile cronicizate, în fața cărora formațiunile tradiționale s-au dovedit neputincioase ori indiferente. Dinainte de Marea Recesiune, detronarea capitalismului industrial în favoarea hipertrofierii sistemului financiar, dezindustrializarea și delocalizările au produs dezechilibre pe care revoluția digitală le amplifică în continuare. Pe fondul excluderii celor mai săraci și al destabilizării clasei medii, criza migratorie a stimulat, în lumea occidentală, senzația de declin și teama pierderii identității în epoca globalizării. Iar neputința statelor de a și proteja cetățenii în fața barbariei islamiste a pus capac răbdării alegătorilor.

Nici că se putea un sol mai prielnic pentru mișcările populiste, grăbite să rezolve problema ideologică printr-un sincretism așa-zis pragmatic, care ar veni, zice se, în întîmpinarea cererii fundamentale a cetățeanului: soluții concrete la problemele stringente. Rămîne de văzut, însă, dacă formațiunile antisistem vor trece testul guvernării. Calea spre putere au găsit-o – populismul fiind, potrivit istoricului francez Pascal Ory, „o ideologie de sinteză care permite dreptei radicale să găsească drumul către clasele populare, adoptînd un stil de stînga“.

Cît despre social-democrație, rămîne de văzut dacă mai e capabilă să se reinventeze într-o dimensiune post-marxistă, adecvată noii societăți. De cealaltă parte, îngrijorează dificultatea partidelor conservatoare de a rezista tentației compromisului naționalist-populist. Pactizarea austriacă poate deveni un model de succes.

Alternativa democratică nu poate fi decît o nouă generație politică, în stare să le ofere cetățenilor mai mult decît o predică ipocrită despre valori și principii. O generație capabilă să relanseze democrația în acord cu sofisticatul și imprevizibilul secol XXI, prin forțe politice receptive la revendicările populare și preocupate să readucă sfera instituțională în serviciul cetățenilor. Numai așa poate fi recîștigată încrederea acestora în democrația reprezentativă, căreia acum fie îi retrag creditul – prin absenteism, fie îi contestă legitimitatea – prin vot contestatar. Iar revitalizarea democrației e posibilă numai prin redescoperirea beneficiilor participării cetățenilor la viața publică. Altfel, o oligarhie muribundă va ceda locul alteia, de o vigoare sălbatică.

E timpul să ne întoarcem la învățătura antică. Ce este un cetățean? se întreba Aristotel: cetățean e acela care este capabil să guverneze și să fie guvernat.

Populismul ucide democrația, nu o însănătoșește, cum pretind demagogii clipei. Populismul înlocuiește dialogul cu conflictul. Populismul exacerbează resentimentele, în loc să propună soluții. Populismul mizează pe conflict și intoleranță, fiind incapabil să mobilizeze constructiv energiile societății.

Iată de ce e timpul să ne amintim că „democrația nu constă în punerea episodică a unui buletin în urnă, în delegarea de putere aleșilor, pentru ca apoi să fii dezinteresat, să te abții, să taci timp de cinci ani“, după cum avertiza, din 1962, fostul luptător din Rezistență și prim-ministru francez Pierre Mendès France. Democrația, sintetiza el, „este acțiunea continuă a cetățeanului“.

Valorile sînt fragile atunci cînd promotorii lor sînt slabi și șovăielnici. E timpul ca în fața tribunilor populiști să se ridice purtători puternici ai mesajului democrat. Încă mai e timp. 

Horia Blidaru este consilier politic la Parlamentul European.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Sentință exemplară în cazul unui șofer care a dat intenționat cu mașina de lux peste mai mulți polițiști
Doi polițiști din Argeș au fost loviţi, cu intenție, de un șofer care s-a urcat la volan deși avea permisul de conducere suspendat. Bărbatul a pus în pericol viața agenților și a celor trei copii minori ai săi, aflați în mașină în momentul producerii incidentului.
image
image
A murit procurorul român cu cea mai mare vechime în magistratură. Încă era în activitate
Pavel Palcu, procurorul arădean cu cea mai mare vechime în magistratură din România a murit, astăzi, 15 aprilie, într-un centru de recuperare medicală din Bucureşti.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.