Politica spectacol

Publicat în Dilema Veche nr. 224 din 28 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cu emisiunea Meciul serii, televiziunea din Rom├ónia a mai f─âcut un pas c─âtre amestecul de genuri. Candida┼úii s├«nt instala┼úi pe ring ca boxerii ├«ntre dou─â runde de lupt─â, un jurnalist este arbitru, al┼úi jurnali┼čti comenteaz─â din public, galeriile ├«┼či sus┼úin zgomotos favori┼úii, fete ├«mbr─âcate sumar defileaz─â pe ring purt├«nd pancarte cu temele ce urmeaz─â a fi dezb─âtute ┼či, probabil pentru c─â programul e considerat a fi prea serios, din c├«nd ├«n c├«nd avem parte de "momente artistice": c├«ntec, dans, monologuri teatrale adaptate circumstan┼úelor. Am avut astfel ┼čansa nesperat─â de a-l vedea pe Hamlet flirt├«nd cu ideea de a fi primar ├«ntr-un ora┼č din Rom├ónia! Rezultatul: nu mai ┼čtim unde se termin─â discu┼úia politic─â ┼či unde ├«ncepe divertismentul, iar diferen┼úele dintre via┼úa public─â ┼či cea privat─â se ┼čterg (unul dintre moderatori a ├«ntrebat la un moment dat un candidat dac─â are de g├«nd s─â divor┼úeze). ├Än acela┼či timp, boxerii s├«nt critica┼úi pentru c─â ar da dovad─â de non-combat. Probabil c─â nu lipsa argumentelor le este repro┼čat─â, ci faptul c─â nu ├«┼či strig─â vehement op┼úiunile, c─â nu se amendeaz─â injurios sau c─â nu transform─â discu┼úia ├«ntr-o "lupt─â cinstit─â", de tip "care pe care", ├«nc─âier├«ndu-se b─ârb─âte┼čte, cu m─ânu┼či sau f─âr─â. P├«n─â acum, din c├«te ┼čtiu, doar Cristian Diaconescu a refuzat s─â participe la aceast─â emisiune, g├«ndindu-se probabil c─â exist─â un prag al ridicolului care trebuie evitat. Al┼úi candida┼úi au intrat ├«n joc, mai greu sau mai u┼čor, consider├«nd c─â este bine s─â apari la o or─â de audien┼ú─â pe unul dintre cele mai importante posturi TV din Rom├ónia. Audien┼úa este ┼či principalul argument pe care l-au avut realizatorii programului. ├Äntr-adev─âr, ├«n general, dezbaterile electorale s├«nt pu┼úin interesante, jurnali┼čtii evit─â s─â le modereze, televiziunile ezit─â s─â le pun─â ├«n prime-time, telespectatorii "zapeaz─â" c─âtre alte emisiuni sau ├«nchid televizorul. Ar fi prea u┼čor s─â spunem c─â se ├«nt├«mpl─â numai ├«n Rom├ónia, din cauz─â c─â partidele nu au ideologii, candida┼úii vin f─âr─â argumente, jurnali┼čtii s├«nt lipsi┼úi de curiozitate, iar telespectatorii s├«nt apatici. ┼×i ├«n alte p─âr┼úi, televiziunilor le este greu s─â fac─â rating cu oamenii politici. La televiziunile publice, dezbaterile politice s├«nt ├«mpinse la ore din ce ├«n ce mai t├«rzii, la cele particulare pur ┼či simplu nu exist─â. Pe canalele de ┼čtiri, oamenii politici s├«nt invita┼úi din c├«nd ├«n c├«nd, ├«n formate clasice, iar audien┼úele s├«nt slabe. Pentru c─â politicienii au nevoie de expunere mediatic─â, accept─â invita┼úii ├«n emisiuni de divertisment ├«n care c├«nt─â, danseaz─â, vorbesc despre via┼úa de familie, dar ├«n nici un caz despre politic─â, pentru c─â "nu se face". Ca urmare, ├«n campaniile electorale, televiziunile inventeaz─â diferite formate pentru a face politica mai u┼čor de digerat. Cu ocazia ultimelor alegeri, cel mai important post de televiziune din Fran┼úa, TF 1, a difuzat o emisiune ├«n care oamenii politici erau prezen┼úi ├«ntr-o aren─â, ├«nconjura┼úi de public, public care ├«i bombarda cu ├«ntreb─âri din cele mai diverse. Emisiunile s-au bucurat de audien┼ú─â, e adev─ârat. Din p─âcate, rolul jurnali┼čtilor (pentru c─â existau ┼či jurnali┼čti) a fost extrem de limitat, ei m─ârginindu-se s─â ├«i indice pe cei care urmau s─â preia cuv├«ntul ┼či, eventual, s─â ├«l relanseze pe candidat ├«n cazul ├«n care uita s─â dea vreun r─âspuns. ┼×i aici aveam un amestec de genuri: dac─â toat─â lumea poate pune ├«ntreb─âri, ├«nseamn─â c─â s├«ntem cu to┼úii jurnali┼čti? A┼č fi ├«nclinat s─â sper c─â nu, sau nu ├«nc─â: ├«ntreb─ârile din public aveau de cele mai multe ori leg─âtur─â doar cu interesul strict, pe un domeniu, al celui care le formula. Tot ├«n Fran┼úa, ├«n timpul unei campanii electorale pentru alegerile europene, s-au ├«nfruntat ├«ntr-un studio de televiziune Bernard Tapie (lider populist din Partidul Socialist) ┼či Jean-Marie Le Pen (pre┼čedintele Frontului Na┼úional, extrem─â dreapta). Moderatorul Paul Amar, unul dintre cei mai cunoscu┼úi jurnali┼čti francezi de televiziune, se a┼čtepta la o dezbatere tensionat─â, mai ales c─â exista ┼či un precedent. Ca urmare, la ├«nceputul emisiunii, Amar a pus pe mas─â c├«te o pereche de m─ânu┼či de box pentru fiecare dintre protagoni┼čti, ├«ndemn├«ndu-i s─â le foloseasc─â, pentru a nu se lovi prea tare ├«n cazul ├«n care ajung s─â se ├«ncaiere. Le Pen a z├«mbit, Tapie a reac┼úionat: "Politica nu e un joc" - a replicat el, t─âios. Jurnalistul a fost dat afar─â imediat dup─â emisiune, reputa┼úia i-a fost ┼čtirbit─â ┼či cariera, afectat─â. Episodul se ├«nt├«mpla ├«ns─â ├«n 1994. 14 ani mai t├«rziu, c├«nd televiziunile fac din orice c├«te un reality show, nu s├«nt sigur c─â Paul Amar ar fi pedepsit tot at├«t de sever.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.