Politic─â ┼či religie <p>-<i>c├«teva g├«nduri</i>-

Publicat în Dilema Veche nr. 229 din 3 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än spa┼úiul cultural cre┼čtin, orice discu┼úie despre raportul dintre religie ┼či politic─â ├«ncepe cu (sau ajunge la) episodul ├«n care Isus, privind dinarul, a spus fariseilor ┼či "irodianilor" c─â trebuie dat Cezarului ce-i al Cezarului ┼či lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu (Matei, 22; Marcu, 12; Luca, 20). Lectura rapid─â a acestei pilde duce la concluzia c─â lumea e schizofren─â, c─â exist─â un spa┼úiu care apar┼úine lui Dumnezeu ┼či un spa┼úiu care apar┼úine Cezarului, c─â politica ┼či republica s├«nt un fel de ├«n-sine autonom, dep─ârtat sau, ├«n cel mai bun caz, inadecvat religiosului. ├Än realitate, ├«n aceast─â parabol─â, Cristos nu divide lumea, ci desacralizeaz─â spa┼úiul de putere al Cezarului, p─âstr├«ndu-l, ├«ns─â, ├«n unitate cu lumea lui Dumnezeu. Nic─âieri nu spune Isus c─â ├«n lumea Cezarului nu se aplic─â regulile lumii lui Dumnezeu. ├Än lumea Cezarului, puterea lui Dumnezeu este la fel de mare, numai c─â se exercit─â mediat, prin libertatea omului ┼či prin puterea Cezarului. Mai precis, se exercit─â cu sau ├«mpotriva libert─â┼úii omului ┼či a puterii Cezarului. Evolu┼úia democra┼úiilor, care au statuat cu valoare de principiu fundamental laicitatea statului, pare s─â confirme acest lucru. Religia devine o chestiune privat─â, sentimentul religios trebuie re┼úinut c├«nd ne afl─âm ├«n Parlament, iar Dumnezeu a r─âmas doar o referin┼ú─â alternativ─â ├«n jur─âmintele formale pe care demnitarii le depun la preluarea func┼úiilor. ┼×i totu┼či, trebuie evitat─â confuzia pe care prea mul┼úi o fac, ├«ntre statul laic ┼či statul ateu. Statul laic permite oric─ârei religii s─â asume partea care i se cuvine din spa┼úiul public, a┼ča cum permite ┼či ateilor s─â ├«┼či manifeste necredin┼úa ├«n public. Dac─â vorbe┼čti despre religie unuia dintre membrii tinerei falange de "politici" bine ┼čcoli┼úi care se afirm─â prin reviste inteligente, pe la catedre sau pe l├«ng─â partide, acesta se crispeaz─â. Ideea c─â religia este o mare problem─â pentru lumea de azi ┼či c─â sentimentul religios este un fel de relicv─â afectiv─â p─âstrat─â ├«n chimia fiin┼úei umane prin cine ┼čtie ce mecanism anacronic care defecteaz─â pu┼úin m─ârea┼úa Evolu┼úie vine, cumva, automat cu educa┼úia academic─â sofisticat─â. S├«nt tot mai pu┼úini ┼či mai izola┼úi cei care cred, dimpotriv─â, c─â religia nu este problema, ci solu┼úia. ├Än fond, religia ┼či politica s├«nt foarte asem─ân─âtoare. A┼č ├«ndr─âzni chiar s─â spun c─â, ├«n sens antropologic, ambele solicit─â acela┼či palier al fiin┼úei. Asem─ânarea vine din faptul c─â ┼či religia, ┼či politica pun omul ├«n raport cu acela┼či lucru: puterea. Contactul cu puterea - a statului, a sistemului social sau a lui Dumnezeu - are un impact decisiv asupra omului. Precizez c─â, ├«n siaj foucaultian, ├«n┼úeleg prin "putere" nu at├«t coerci┼úia, c├«t capacitatea de a determina pe cineva s─â aib─â un anumit comportament sau anumite op┼úiuni prin propria sa voin┼ú─â, liber exprimat─â. Determinarea voin┼úei, ┼či nu siluirea ei reprezint─â adev─ârata oper─â a puterii. ├Än ecua┼úie antropologic─â, ├«nl─âuntrul lui zoon politikon palpit─â viu ┼či, adesea, determinant ca un ├«nger, homo religiosus. Ceea ce dialogul dintre politic─â ┼či religie trebuie s─â-┼či propun─â este, mai ales, s─â armonizeze aceste dou─â voci interioare. Din p─âcate, societatea contemporan─â nu ┼čtie s─â atenueze disonan┼úa dintre cele dou─â voci interioare, dec├«t prin amu┼úirea uneia dintre ele. Pentru ca un om s─â fie echilibrat interior ┼či s─â fie util deopotriv─â cet─â┼úii ┼či lui Dumnezeu, cele dou─â voci trebuie s─â se aud─â dup─â regulile canonului muzical. ├Än muzic─â, un canon este o ├«mpletire a dou─â melodii, dintre care una este principal─â ┼či cea de-a doua este derivat─â din prima, ├«n fapt, o varia┼úie a acesteia. Melodia principal─â ├«ncepe s─â se aud─â ┼či apoi, dup─â un interval de timp oarecare, ├«ncepe varia┼úia. Ceea ce rezult─â este perfect armonic. ├Änt├«ietatea melodic─â nu poate apar┼úine dec├«t religiosului. C├«t de "liber─â" este varia┼úia celei de-a doua melodii, cea a politicii, fa┼ú─â de prima r─âm├«ne la deplina libertate a individului. Dar dincolo (sau dincoace) de aceste specula┼úii, chestiunea raportului dintre religie ┼či politic─â se dezvolt─â ├«ntr-o multitudine de ├«ntreb─âri la care oricine vrea s─â ├«n┼úeleag─â ce e cu el pe aceast─â lume trebuie s─â ├«ncerce un r─âspuns. Apare imediat, de pild─â, chestiunea convertibilit─â┼úii credin┼úei religioase ├«n op┼úiune politic─â. R─âspunsul cel mai bun mi se pare a fi "da, dar nu imediat". S-au v─âzut cre┼čtini practican┼úi vot├«nd cu sociali┼čtii sau atei vot├«nd cu cre┼čtin-democra┼úii, a┼ča c─â e hazardat s─â spunem c─â religia voteaz─â prin m├«na electorului. ├Äns─â, prin op┼úiunea politic─â, manifestat─â la limit─â prin vot, cet─â┼úeanul face o declara┼úie proprie despre starea cet─â┼úii la momentul chestion─ârii acestei op┼úiuni. O asemenea declara┼úie se fundamenteaz─â ├«n mod natural pe viziunea celui chestionat asupra lumii, pe valorile ├«n care acesta crede. Credin┼úa religioas─â este deci esen┼úial─â. Mai departe, apare ├«ntrebarea ├«n ce m─âsur─â partidele politice au datoria s─â r─âspund─â sentimentelor religioase. Trebuie ca un partid politic, forj├«nd propria identitate doctrinar─â, s─â ┼úin─â cont de sentimentele religioase ale oamenilor? ┼×i dac─â da, ├«n ce m─âsur─â? ├Än fine, din perspectiva bisericii, ar trebui s─â vedem dac─â ea trebuie s─â fie "echidistant─â" fa┼ú─â de dezbaterile politice. Sigur c─â accesul la m├«ntuire e asigurat oric─ârui credincios ├«n mod egal, fie c─â e socialist, fie c─â e conservator. Dar biserica are, la r├«ndul ei, op┼úiuni asumate ├«n ceea ce prive┼čte ├«ntreb─ârile cet─â┼úii. Poate fi ea, a┼čadar, echidistant─â c├«nd dou─â forma┼úiuni politice/ doctrine dezbat ceva ┼či una dintre acestea sus┼úine o pozi┼úie apropiat─â de cea a bisericii, iar cealalt─â sus┼úine o pozi┼úie contrar─â? Iar ├«ntreb─ârile care r─âsar spontan ├«n prelungirea reflec┼úiei asupra raportului dintre politic─â ┼či religie nu se opresc aici.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.