Politică şi genetică
La fel ca în celelalte patru procese electorale, desfăşurate în Polonia din 1989 pînă acum, alegătorii polonezi au scos din joc fostul partid de guvernămînt, în aşa fel încît înfrîngerea socialiştilor pare mai semnificativă decît victoria celor două partide mai mult sau mai puţin liberale. E dificil de afirmat că un anume program sau o anume formaţiune politică a obţinut majoritatea în alegerile parlamentare de duminică. Pe 9 octombrie, vor fi alegeri prezidenţiale, confirmînd probabil revenirea la orientarea politică a Solidarităţii. Fraţii Kaczynski, gemeni - unul, Lech, candidat favorit la preşedinţie, celălalt, Jaroslaw, liderul Partidului Lege şi Dreptate -, reprezintă garanţia consistenţei unei noi politici. Dar scorurile înregistrate la ieşirea de la urne (27% - Partidul Lege şi Justiţie, 24% - Platforma Civică, social-democraţii pe locul 4 cu 11%) se referă la opţiunile celor 40% din totalul alegătorilor, prezenţi la urne. Explozia şomajului (18%), scandalurile de corupţie, încetinirea ritmului creşterii economice, schimbările şi sciziunile din partide au diluat încrederea în clasa politică: a dispărut sentimentul că din momentul în care puterea a fost încredinţată unor politicieni nevrednici, poporul mai poate schimba ceva. Pe 14 septembrie, Wlodzimierz Cimoszewicz, candidatul Partidului Socialist, s-a retras din cursa prezidenţială pentru că n-a putut demonta acuzaţia conform căreia nu a declarat la fisc cîştigul obţinut, în 2001, de pe urma unor tranzacţii bursiere. În campania electorală au fost momente cînd liderii socialişti nu erau siguri că vor obţine măcar numărul de voturi necesar prezenţei în Dietă (Parlamentul polonez), aşa că în funcţie de propriile aşteptări se pot declara mulţumiţi. Le rămîne să critice acţiunile puterii. Partidele cu punctaj mare au promis, încă din campanie, că vor guverna în alianţă, solidari în decizia de a lichida rămăşiţele comunismului, propunînd anularea amnistiei de care au profitat foştii lideri comunişti, modificarea Constituţiei, în aşa fel încît în textul ei să existe referinţe la trecutul istoric al Poloniei, la rolul Bisericii şi la lupta împotriva comunismului. S-a mai vorbit şi despre necesitatea de a reduce numărul fotoliilor parlamentare şi de a modifica balanţa dintre puterile acordate preşedintelui şi cele ale Parlamentului. Dacă în ceea ce priveşte trecutul, liderii celor două partide sînt de acord, în ceea ce priveşte viitorul, diferenţele sînt vizibile. Partidul Lege şi Dreptate militează pentru restrîngerea rolului statului în economie, dar promite generoase programe de asistenţă socială, ceea ce probabil i-a atras voturile celor dezamăgiţi de practica stîngii, nu şi de ideile ei. Platforma Civică, partid urban, e mai decis liberal prin propunerile de introducere a cotei unice de impozitare, de reducere a cheltuielilor publice şi de adoptare a monedei unice europene. "Ambii sînt de centru-dreapta, dar au priorităţi diferite şi abordări economice foarte diferite" - conchide un expert de la Institutul European al Universităţii din Sussex. Următoarele două săptămîni de campanie prezidenţială vor oglindi lupta dintre candidaţii partidelor care îşi propun să guverneze împreună, accentuînd nu doar diferenţele dintre programe, ci şi deosebirile dintre persoane. Lech Kaczynski, candidatul la preşedinţie, are, ca şi fratele său, reputaţia unui om cinstit, apărător al valorilor tradiţionale, suspicios nu doar în materie de conaţionali corupţi, ci şi faţă de intenţiile Germaniei, Rusiei şi Uniunii Europene, în timp ce Donald Tusk de la Platforma Civică este un european militant, decis să valorifice ambiţiile regionale ale ţării sale. În ultimele zile ale campaniei electorale, Partidul Lege şi Justiţie, iniţial pe locul doi, a ajuns pe locul întîi în sondaje, dar şi la urne. A contat probabil radicalismul măsurilor preconizate în lupta împotriva corupţiei (tribunale speciale, reintroducerea pedepsei cu moartea), combinat cu moderaţia concepţiei economice. "Ca şi alegătorii germani în urmă cu o săptămînă, în alegerile parlamentare de la sfîrşitul săptămînii, polonezii au optat pentru schimbări - dar nu prea multe şi nu prea repede" - scrie Simon Tisdall în The Guardian. Dar, cum a dovedit-o chiar practica poloneză, ca să fie eficiente, schimbările trebuie să fie masive şi rapide. Era o şansă ca, în Polonia, genetica să compenseze starea conflictuală generată de alianţele ajunse la putere. Cu unul din cei doi fraţi gemeni preşedinte şi celălalt prim-ministru se anula un izvor de zîzanie. Doar prim-ministrul propus de Partidul Lege şi Dreptate este autorul cărţii Cum să fii cinstit şi muncitor în politică? Ei, cum?
