Plezirisme

Publicat în Dilema Veche nr. 913 din 7 – 13 octombrie 2021
„Cu bule“ jpeg

Plezirist și plezirism ilustrează foarte bine ușurința cu care româna a putut să creeze pseudofranțuzisme, cuvinte care par împrumuturi, dar care de fapt nu există în franceză. Cele două cuvinte – neînregistrate de dicționarele noastre – sînt derivate din plezir, adaptare grafică a substantivului francez plaisir („plăcere”) și se întîlnesc destul de des astăzi, în texte caracterizate de o anumită complexitate intelectuală, asociată cu un ton colocvial și glumeț.

Dicționarul explicativ (DEX), Dicționarul limbii române (DLR) și Micul dicționar academic (MDA) înregistrează franțuzismul învechit și rar plezir, sinonim pentru plăcere: substantiv neutru, cu pluralul pleziruri, atestat în secolul al XIX-lea. Cuvîntul apare la dramaturgii de la jumătatea secolului, care au  surprins în comediile lor jargonul franțuzit: la Costache Bălăcescu – „Amorul e a mea viaţă, / Fără dînsul nu trăiesc, / Fără el nici o dulceaţă, / Nici un plezir nu găsesc”; „Cin-e fericit ca mine! / June, galant, cît se poate, / Să trăiască-aşa bine, / Cu plezirurile toate” – și la Costache Caragiale: „Noi vă ascultăm cu cel mai mare plezir”. În aceeași perioadă este atestat și sensul pe care îl include, mult mai tîrziu, Florin Marcu, în Marele dicționar de neologisme (2000): „prăjitură rulată în formă de cornet”. Constanța Vintilă-Ghițulescu a reprodus, într-un articol din Dilema veche (nr. 504, 2013), rețete de pleziruri dintr-o carte de bucate de la 1849. Astăzi, uzul culinar domină în atestările online ale cuvîntului, în vreme ce sensul „plăcere” apare destul de rar, în contexte glumețe, ironice („Fiecare cu «plezirul» lui”, comentariu, adevarul.ro).

Adjectivul plezirist, un echivalent al lui hedonist, cu sensul „cel care conferă o valoare supremă plăcerii, căutînd să o obțină într-o măsură cît mai mare”, e folosit mai ales în eseuri, într-un stil ușor ironic care combină trăsături colocviale și livrești. Conotațiile sale sînt în general pozitive, deși simpatia poate fi înlocuită de note negative, din perspectiva unui sistem de valori predominant ascetice. Cuvîntul apare în caracterizări autoironice – „Gîndiri de lector plezirist” (Catrinel Popa, în România literară, nr. 52, 2000); „Vreau să fiu un sărac plezirist. Dacă nu-mi puteţi da Chateaubriand ieftin, daţi-mi o porţie bună de clătite cu spanac sau de urzici cu mămăligă” (Andrei Pleșu, „Tranziție și bragă”, în Dilema, nr. 136, 18.08.1995); „După gustul meu de semigrec arogant şi plezirist” (exarhu.ro) etc. Adjectivul se poate substantiviza foarte ușor: „Scriitor, etnolog, istoric şi plezirist” (adevarul.ro). Caracterizarea glumeață a adjectivului în -ist are, în mod firesc, și un corespondent generalizant în -ism, indicînd concepția, atitudinea, sinteza unui comportament: „cultivi plezirismul blînd al cîtorva tabieturi private” (Andrei Pleșu, „Tipuri de trecere”, în Dilema veche, nr. 308, 7.01. 2010); „Plezirism şi spirit critic” (Dilema veche, nr. 508, 7.11.2013).

Cu un secol în urmă, plezirist avea însă alt sens. Îl găsim destul de des în paginile revistelor umoristice de pe la 1900, ca adjectiv și mai ales ca substantiv, echivalent cu vilegiaturist, turist sau excursionist, folosit pentru a-i desemna pe cei care își petreceau zile de vacanță la munte sau la mare. Revista Furnica publica în serie ilustrații comice sub titluri ca „«Pleziriștii» la băi de mare” (11.08.1911), „«Pleziriștii» în excursie” (14.07,1911, 28.07.1911), „«Pleziriștii» la serbările nautice din Constanța” (15.08.1913), „Pățania unui «plezirist» care s-a dus la Sinaia în ziua de Sf. Maria” (18.08.1911) etc. Explicația cuvîntului se găsește în presa vremii. Un articol din ziarul Epoca descrie „noianul de pleziriști pe carii ni-i trimite teslim onor direcție a C.F.R. cu nesfîrșitele sale trenuri de plezir, grație cărora ești nevoit să faci coadă” (8.09.1898). Trenul de plăcere sau de plezir – care se regăsește, în prima variantă, în titlul unei cunoscute unei schițe a lui Caragiale – oferea orășenilor (bucureștenilor, în orice caz) posibilitatea de a călători la munte sau la mare, în zilele libere („Trenul de plăcere pleacă din Gara de Nord sîmbătă după-amiazi, la orele trei fără cinci”). Călătorii cu trenul de plezir au fost numiți pleziriști, denumire colocvială gata să-și amplifice potențialul umoristic prin contrastul cu realitatea de multe ori nu tocmai plăcută: „«trenul de plăcere», trenul de sîmbătă, binecunoscutul tren în care se călătorește pe scări, pe coperișuri, pe tampoane”, cu „protestele pițigăiate și franțuzite ale unor «pleziriste» înghesuite într-un culoar de clasa a treia” (Ilustrațiunea română, 11.07.1929).

Vechiul sens a dispărut fără urmă, odată cu trenul de plăcere. Cuvîntul, remotivat semantic, s-a păstrat și ar merita să fie inclus, împreună cu plezirism, în dicționare.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.