Planurile lui Macron (scurt catalog de propuneri electorale)

Publicat în Dilema Veche nr. 938 din 31 martie – 6 aprilie 2022
Bătălia cu giganții jpeg

Nu e nici o surpriză că Emmanuel Macron intră în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale cu prima șansă. A avut un mandat onorabil în ciuda micilor crize de parcurs, a găsit soluții plauzibile pe durata pandemiei de COVID-19, e atent și activ acum, de cînd a început războiul din Ucraina. În plus, candidații la prezidențiale pe care îi va întîlni la urne, pe 10 aprilie, nu au reușit să livreze o contraofertă convingătoare. Iată cîteva dintre propunerile lui Macron.  

 Vă amintiți probabil că, în 2019, Emmanuel Macron a lansat o mare dezbatere națională, o consultare care a angrenat zeci de mii de oameni și care a acoperit patru domenii importante ale politicii publice: tranziția ecologică, fiscalitatea, democrația & cetățenie și stat & servicii publice. Acea mare dezbatere nu a generat neapărat soluții, dar a indicat niște direcții de acțiune care generează consens și a mobilizat zone încă inactive ale societății, consolidînd încrederea în democrație. Aflat acum în campanie electorală, Emmanuel Macron promite să instituie un soi de mare dezbatere permanentă, să construiască un mecanism de consultare asupra „marilor provocări ale timpului nostru” pentru că „cetățenii trebuie să participe la luarea deciziilor”. Sună frumos, mai ales în franceză, dar e cam populist să recurgi, mereu, la ce vrea poporul. Iar Emmanuel Macron e vulnerabil exact în această privință. În urmă cu cinci ani, cînd a fost ales președinte, promisese și o reformă electorală, pe care însă a amînat-o: introducerea (parțială a) votului proporțional la legislative. Votul proporțional asigură, într-adevăr, o reprezentare mai eficientă, adică mai nuanțată a voinței populare. Reforma e acum pe lista angajamentelor electorale ale viitorului mandat prezidențial.

 În plan social, Emmanuel Macron a anunțat o reformă a pensiilor: creșterea treptată a vîrstei de pensionare la 65 de ani, corelată cu realitatea domeniului de activitate și cu starea de sănătate a fiecăruia, încurajarea rămînerii în activitate după vîrsta legală de pensionare, calcule simplificate pentru cumulul pensiei cu salariul și o pensie minimă de 1.100 de euro. E un plan destul de ambițios care va avea nevoie de consens politic și de un dialog social susținut. Oare va găsi sprijinul necesar pentru această reformă?

 În materie de apărare și securitate, Emmanuel Macron vrea să dea „un sens pentru NATO”.

Președintele francez care, în 2019, considera că NATO se află în „moarte cerebrală” și-a revizuit poziția odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Războiul, spune el, „oferă o clarificare strategică NATO”, readucînd organizația în vechile clivaje care au generat-o. Emmanuel Macron propune creșterea bugetului armatei la 50 de miliarde de euro pe an în 2025 (de la puțin peste 40 de miliarde cît este acum). Președintele în exercițiu vrea să dubleze numărul rezerviștilor și să generalizeze serviciul militar universal care vizează tinerii cu vîrste între 15 și 17 ani. Planul e ca, începînd cu 2022-2023, armata să (re)devină obligatorie.

Lupta împotriva criminalității cibernetice e un obiectiv important pe agenda de securitate a lui Emmanuel Macron, care vrea să instituie noi politici antiescrocherie pe Internet, precum și o patrulă cibernetică cu 1.500 de angajați.

 Independența agricolă pare să fie cel mai important obiectiv în plan economic pentru Emmanuel Macron. Amenințarea unei penurii alimentare globale în contextul schimbărilor climatice și al secetei și intensificată de războiul din Ucraina readuce Franța – un important producător agricol european – în centrul atenției. Președintele vrea să încurajeze o „tranziție generațională a lumii agricole” în contextul în care agricultura nu e un domeniu prea atractiv pentru tineri și mulți fermieri sînt în pragul pensionării. Însă Franța trebuie să rămînă atractivă și în domeniul noilor tehnologii și al industriei de vîrf. Emmanuel Macron vrea să investească 30 de miliarde de euro în sectoare ale viitorului: industria spațială, biomedicină, semiconductori, companii digitale și de cloud service, inteligență artificială etc.

 Cît privește tranziția ecologică, Emmanuel Macron are ambiții mari: atingerea țintei de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon pînă în 2050. Planul la care s-au angajat statele europene a fost actualizat în mai multe rînduri și multe guverne încearcă să tempereze așteptările. Franța, în schimb, vrea să se mențină în avangardă. Macron vrea să investească în energia nucleară: mai exact, în construcția a șase reactoare nucleare noi. În plus, Emanuel Macron a cerut studii cu privire la prelungirea exploatării centralelor existente cu încă 50 de ani, acolo unde este posibil. În paralel cu energia nucleară, președintele vrea să dezvolte sursele de energie regenerabile, dar să limiteze înființarea de turbine eoliene pe uscat. În următoarele decenii, are în plan înființarea a cincizeci de parcuri eoliene offshore.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
„Pitești, am auzit că îți plac dungile”. O reclamă Sephora jignește miile de victime ale Experimentului Pitești. Reacții acide
Sephora România, filiala celebrului lanț francez cu produse de înfrumusețare și parfumuri, a postat pe pagina de Facebook și pe Instagram o reclamă jignitoare asociată cu teribila închisoare Pitești, unde mii de deținuți au fost torturați de comuniști. Postarea a fost ștearsă după câteva ore.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.