Pînă-n pînzele albe...

Publicat în Dilema Veche nr. 937 din 24 – 30 martie 2022
„Cu bule“ jpeg

Am citat adesea, în această rubrică, explicațiile ingenioase și bine întemeiate ale profesorului Stelian Dumistrăcel, cel care a fost un foarte important lingvist contemporan, lexicolog, dialectolog și stilistician, cunoscător ca nimeni altul al limbii române vechi și al variantelor sale regionale, observator atent al limbii actuale și al clișeelor jurnalismului românesc. La plecarea dintre noi a unui om fermecător, a unui cărturar înțelept și plin de umor, înzestrat cu erudiție profundă și ironie blajină, aș vrea să amintesc măcar unele dintre cele mai frumoase explicații pe care le-a oferit cuvintelor și frazeologismelor populare românești, în investigațiile savante și pasionante reunite în foarte cunoscutul său volum intitulat Dicționar de expresii românești (Pînă-n pînzele albe, ediția a doua, 2001). Stelian Dumistrăcel avea darul de a sugera explicația cea mai probabilă, fără a-și impune cu certitudine absolută intuițiile; ipotezele sale pornesc de la vechi dicționare, culegeri de proverbe, folosirea de către scriitori, ipoteze ale altor lingviști (Al. Philippide, V. Bogrea, I. Iordan), se bazează pe probabilități cognitive general umane, dar aduc mai ales detalii relevante din practicile cotidiene ale lumii rurale, unele dispărute și devenite tot mai de neînțeles pentru cititorii moderni.

De la profesorul Stelian Dumistrăcel am aflat că strania formulă mălăieș în călcîieș, din Capra cu trei iezi, s-ar putea să fi fost la origine ușor diferită și mult mai logică: mălăieș – un călcîieș (adică o mică măsură, o cantitate redusă de mălai). Sensul e recuperat pentru că lexicologul face legătura cu călcîiul de pîine sau de mămăligă, desemnînd pur și simplu, în graiuri din Moldova și Transolvania, o bucată de pîine sau de mămăligă. Expresiile își clarifică etimologia prin analogii, prin intrarea în serii lexicale care ilustrează tipare mentale universale. Părțile corpului omenesc, arată lingvistul, devin repere pentru unități de măsură populare: cotul, palma, mîna, pumnul, degetul, piciorul, pasul etc. Imaginarul glumeț din expresia a se da după deget a devenit mai ușor de înțeles prin apropiere de alte încercări de ascundere: a se da după tufă, a umbla pe după salcie sau pe după salcîm, a se da pe după piersic. Stelian Dumistrăcel a explorat toate posibilele asocieri ale vechii insulte porc de cîine, apropiind-o și de construcția italienească porco cane și atribuindu-i justificări psihologice și culturale. A legat misterioasa expresie a drege busuiocul de tratarea condamnabilă a vinului. Expresia a tăia frunză la cîini nu mai pare atît de absurdă atunci cînd vedem că autorul a legat-o de practica păstorilor de a tăia frunze pentru a hrăni caprele și oile (eventual și de tehnologia creșterea viermilor de mătase). A apropiat construcția a (se) ține ca gaia-mațul nu numai de imaginea păsării care nu dă drumul prăzii pe care a a apucat-o, ci și – spectaculos – de jocul de copii de-a puia-gaia, în care „gaia” nu dă drumul șirului de jucători pe care l-a format. Expresia bani gheață capătă sens (ca bani „înghețați”, opriți din circulație) cînd este pusă în relație cu alte metafore mai vechi sau mai noi: bani lichizi, gîrlă, bani care se topesc sau prind cheag, bani uscați. Mecanismul transferului metonimic explică deopotrivă insulta neam de traistă (cu sensul inițial „cerșetor”), cît și fecior de ghindă („purcel”), iar pînzele albe (în a merge pînă-n pînzele albe, pînă la capăt) sînt o metonimie a morții (evocate de lințoliu). Scrisul lăbărțat, talpa-gîștei, e asociat cu imaginea unora dintre slovele chirilice. Încrestatul în grindă, ca marcare a caracterului memorabil al unei acțiuni, se leagă de practici rurale transmise din generație în generație, în absența alfabetizării. Cine s-a întrebat vreodată cum s-au născut expresiile a fi slab de înger, a umbla de florile mărului, muc și sfîrc, a căuta nod în papură, gol pușcă, a scoate din sărite, cuvinte ca papugiu sau pațachină poate afla temeinice răspunsuri în scrierile lui Stelian Dumistrăcel.

E foarte trist că nu vom mai primi alte explicații logice și spectaculoase ale misterelor conservate în formulele idiomatice. Avem doar consolarea cărților și articolelor în care s-au păstrat ideile unei gîndiri bogate, nuanțate și vii, stilul elegant și cordial al celui mai competent comentator al spectacolului lingvistic.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.