Piața, viciul, criza

Publicat în Dilema Veche nr. 273 din 7 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De ceva vreme, circulă "viral" un banc de criză cu oarecare tîlc. În plină criză de lichidităţi ("banii sînt speriaţi şi se ascund în timpurile astea" " zic experţii), un tip cu bani " să zicem, un magnat rus ori un şeic " intră într-un hotel şi vrea să vadă camerele. Lasă la recepţie o bancnotă de 500 de euro şi porneşte, însoţit de valet, prin hotel. Directorul hotelului, presat de datorii, înşfacă bancnota fără să se gîndească prea mult şi se duce la firma de catering să-şi achite datoria. Directorul firmei de catering se bucură, evident, dar nu pierde timpul: ia bancnota şi se precipită spre crescătorul de animale de unde se aprovizionează cu carne pentru a plăti măcar o parte din datoria pe care o are la acesta. Crescătorul de animale răsuflă uşurat pentru că, iată, are cum să achite datoria presantă pe care o are la firma care-i livrează furaje pentru animale, aşa că nu trece mult şi bancnota ajunge în buzunarul omului cu furajele. La rîndul lui, acesta nu ezită prea mult şi achită datoria pe care o are prostituatei de lux pe care o frecventează cu regularitate. Zi mare şi pentru prostituată " avînd bancnota de 500 de euro, se poate duce la hotelul din centru să achite datoria discretă, dar fermă pe care o are la hotelier, pentru folosirea elegantelor camere în exerciţiul profesiei. Astfel, bancnota ajunge din nou pe tejgheaua recepţiei. Tocmai la timp, pentru că bogătaşul posesor de cash termină turul camerelor hotelului. E nemulţumit de ceea ce a văzut, îşi ia cei 500 de euro înapoi şi iese. Acest banc spune că economia ar reporni cu o injecţie de cash " ceea ce nu e atît de sigur, dacă vedem rezultatele masivului desant de cash al Guvernului american asupra propriei economii. Totodată, bancul reaminteşte într-o manieră cît se poate de elocventă ceva ce am învăţat cu toţii în şcoală: banii sînt o convenţie unanim acceptată, o ficţiune, pînă la urmă, care ne ajută să circulăm mai repede şi mai eficient mărfurile şi serviciile între noi. Faptul că recircularea unei ficţiuni ne poate redeschide mintea şi economia este prilej de amară speculaţie filozofică, fie şi numai pentru că ficţiunea pe care noi am creat-o anume pentru a uşura schimburile dintre noi le blochează acum. Dar ceea ce mie mi se pare cel mai interesant la acest banc este introducerea prostituatei şi a bussines-ului ei în circuitul economic legitim. Nu e nevoie de cine ştie ce curaj să poţi spune acum, la începutul secolului XXI, că viciul este o afacere ca oricare alta. Cu trei sute de ani în urmă, Bernard Mandeville, pentru care Hayek va avea o preţuire aparte, a îndrăznit încă şi mai mult susţinînd că viciul individual lăsat să se manifeste liber contribuie la binele public. Cel mai la îndemînă este exemplul libertinului care, dacă nu e constrîns să se ascundă, dă de lucru croitorilor, bucătarilor, cîrciumarilor, hotelierilor şi, nu în ultimul rînd, prostituatelor " iar aceştia, culegînd bani de la libertin, vor da altora de lucru pentru diversele lor necesităţi. Pînă la urmă, banii trebuie să circule indiferent de natura morală a nevoii pe care o satisfac. E mai important să asiguri venituri unui lucrător şi familiei sale, decît să păzeşti, poate cu preţul înfometării acestuia, bunele moravuri. O generaţie sau două după Mandeville, Adam Smith va fi mai precaut în asemenea chestiuni. Da, interesul propriu al fiecărui jucător economic produce binele public ("avem pe masă o cină nu pentru că măcelarul, băcanul şi patronul magazinului din colţ sînt milostivi, ci tocmai pentru că ei îşi păzesc cu străjnicie interesul propriu" " sună celebra afirmaţie smithiană), dar acest interes nu poate fi, totuşi, imoral. Smith va debuta cu o carte mai degrabă preocupată de morală decît de economie, dar va continua scriind revoluţionar despre economie şi destul de stîngaci despre morală, atunci cînd va veni vorba. Nici unul dintre marii gînditori ai secolului al XVIII-lea care contribuie la definirea spiritului capitalismului nu va putea face o legătură mai limpede, mai clară, între etică şi capitalism, aşa cum o va face, la începutul secolului al XX-lea, Max Weber. În fond, există trei variante posibile de judecată morală asupra pieţei libere. Prima spune că piaţa e morală şi că oricine face profit în contextul pieţei libere, cu respectarea regulilor ei, este moral. Sancţiunea pieţei poartă, în această viziune, nu numai asupra eficienţei, priceperii şi muncii, ci şi asupra naturii morale a întreprinderii. Profiturile obţinute din înşelăciune sau din trişerie sînt, evident, imorale. Chiar dacă ele sînt obţinute "pe piaţă" sau mai bine zis "în cadrul pieţei", ele contravin pieţei şi sînt, pe cale de consecinţă, blamate. A doua variantă posibilă spune că piaţa este amorală, neutră din punct de vedere etic. Reuşita sau nereuşita unei afaceri în termenii profitului nu se poate măsura în axiologia eticii. Astfel, piaţa promovează după criteriile ei atît lucruri morale, cît şi lucruri imorale. Mulţi dintre cei care cred în caracterul universal al valorilor morale se opun acestei viziuni. Nimic din ceea ce e omenesc " deci, nici afacerile " nu este scutit de judecata morală. În fine, a treia variantă posibilă spune că piaţa este imorală prin natura ei. Tocmai pentru că nu se bazează pe valori morale, mecanismul de selecţie al pieţei nu are cum să fie moral. Cei care văd în piaţă promotorul stricăciunii susţin, de fapt, că orice mecanism de selecţie care nu pune pe prim-plan respectarea valorilor morale este imoral. În acest caz, capitalismul este esenţialmente rău şi îndreptarea lui nu se poate face decît împotriva lui însuşi.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Experiența nefericită a unui român într-un paradis turistic din Caraibe. „S-a mai întâmplat să nu apară sub nicio formă ”
Un român a povestit experiența neplăcută prin care a trecut în Bahamas, unul dintre paradisurile turistice din Caraibe. Practic, aceasta i-a pus în pericol întreg sejurul.
image
Dilema masculină: cu sau fără maiou pe sub cămașă. Ce spune creatoarea de modă Adina Buzatu VIDEO
Aceasta este întrebarea care îi macină pe bărbați, mai ales în sezonul cald. Designerul Adina Buzatu spune că obiectul vestimentar este necesar mai ales atunci când bărbații transpiră excesiv, pentru că absoarbe umiditatea.
image
Ce împiedică România să devină o forță regională. Expert român din SUA: „Avem și o problemă de feudalism local”
Expertul în securitate Marius Ghincea, lector la Syracuse University (SUA), explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce-i lipsește României pentru a-și putea asigura securitatea și pentru a fi o forță de luat în calcul în regiune. El consideră că o piedică este „feudalismul local”.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.