Petrolul, ungurii și Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 947 din 2 – 8 iunie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Nu le-a fost ușor liderilor europeni să ajungă la un acord cu privire la reducerea importurilor de petrol din Rusia. Au reușit totuși, la sfîrșitul unei lungi runde negocieri ale cărei rezultate au fost prezentate, luni noaptea, de președintele Consiliului European, Charles Michel, ca pe un triumf al unității europene.

E, de fapt, un triumf al compromisului. Ungaria, principalul oponent al ideii, a obținut concesii majore pentru a nu-și exercita dreptul de veto. În interpretarea premierului Viktor Orbán, Budapesta a fost exceptată, iar ungurii vor fi feriți de creșterile de prețuri rezultate din orientarea spre noi surse de import. Ungaria va continua să cumpere petrolul care vine pe ramificația sudică a conductei Drujba. În nord, Germania și Polonia au fost de acord să renunțe voluntar la importuri pînă la finalul acestui an. Asta, a explicat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înseamnă că 90% din cantitatea de petrol importată de UE din Rusia va deveni istorie pînă la finalul anului.

Ceea ce nu spune dl Orban este că mica sa victorie are un termen de expirare destul de rapid. Premierul Olandei, Mark Rutte, a explicat că problema sancțiunilor va reveni pe agenda următorului summit al liderilor europeni programat să aibă loc la finalul lui iunie.

Procesul greoi prin care s-a ajuns la această decizie arată, dacă mai era nevoie, cît de dificil este să adopți poziția morală corectă în raport cu fascismul rusesc, atunci cînd asta presupune pierderi concrete pentru populațiile europene. Iar lucrul acesta a fost evident în întrebările pe care Charles Michel le-a primit la finalul summit-ului. Una dintre ele a vizat corectitudinea unei decizii care permite unei țări din UE un regim special în timp ce celorlalte li se cer sacrificii. Dl Michel a explicat că Ungaria, țară fără acces la mare, are o problemă specială legată de importurile de petrol. De aceea, se va lucra la îmbunătățirea infrastructurii, astfel încît să poată aduce țiței prin Croația. Nu tocmai convingător, dar președintele Consiliului European era mai mulțumit că nu trebuie să anunțe un eșec, O victorie șchioapă e întotdeauna de preferat.

Ungaria este o țară mică și, cu sau fără importurile sale, economia Rusiei nu va simți vreo schimbare. Mult mai important, în mica dramă de la Bruxelles, a fost semnalul transmis Ucrainei și restului lumii. În cazul în care nu s-ar fi ajuns la o înțelegere, Moscova ar fi instrumentalizat o astfel de știre pe care ar fi prezentat-o ca pe o probă a unui Occident care începe să regrete condamnarea invaziei din Ucraina. De altfel, propaganda rusă împinge pe toate canalele ideea că de pe urma sancțiunilor au de suferit mai mult cei care le impun. Genul acesta de linie de discurs, care mută atenția de la cauza răului, e preluată, conștient sau nu, inclusiv prin discursurile unor personaje publice din România.

Înaintea anunțului de luni noaptea, președintele Volodimir Zelenski al Ucrainei le ceruse liderilor europeni să dea dovadă de unitate pentru că altfel nu fac decît să încurajeze Rusia. „Dacă cineva torpilează o navă, este imposibil ca una sau mai multe cabine să mai spere că vor rămîne pe linia de plutire, atunci cînd toți ceilalți se îneacă”, le-a spus liderul de la Kiev europenilor. Rezultatul a arătat că metafora aceea nu e tocmai valabilă. Ungaria a arătat că poate torpila nava, nava a arătat la rîndul ei că poate pluti încă. Privit din afara Europei, genul acesta de deznodămînt, care permite tuturor să declare victoria, pare cumva tipic. Ucrainenii trebuie să accepte că au Europa de partea lor, dar nu și pe toți europenii.

Iar ucrainenii nu mai au timp. Pledoariile intense ale președintelui Zelenski sînt utile pentru setarea percepției internaționale față de invazie, dar puțin eficiente în fața colosului militar rus. Dezmeticiți ca boxerii din pumni, rușii par să își fi găsit direcția pe front și înaintează încet în estul Ucrainei. Nu avem și nu vom avea probabil imediat un deznodămînt al războiului, dar este cert că rezistența ucraineană face față tot mai greu ofensivei.

De aceea fermitatea Occidentului este esențială. Iar dincolo de pitici de grădină ca Viktor Orbán, ea este încercată mai ales de indicatorii economici. Inflația crește aproape peste tot și asta le dă bătăi de cap tuturor politicienilor, indiferent de orientarea ideologică. Toți se uită discret și spre sondaje. Iar atunci cînd decide sancțiuni graduale, marcate de tot felul de excepții și scutiri, Vestul nu face decît să prelungească drama ucrainenilor și să își testeze propria răbdare. Între Kremlin și capitalele europene se joacă de ceva vreme un soi de joc bizar al așteptării. Fiecare dintre combatanți speră că celălalt va ceda din cauza extenuării. Între ei stă Ucraina, unde se moare în toate modurile pe care ni le putem închipui și încă vreo cîteva despre care o să aflăm, probabil, de la viitoare tribunale internaționale.

Era vreo cale pentru ca spectacolul ușor jenant de la Bruxelles să fie evitat? Probabil că da. Din păcate, după luni întregi de război, opinia dominantă în Europa rămîne aceea că pașii mici vor duce la o victorie mare. De aceea Ungariei i se permite încă să se joace cu nervii tuturor, ca un domn Goe pe care legăturile de familie și politețea te împiedică să îl disciplinezi prea ferm.

Ambiguitatea morală are și ea costuri. Nu va trece mult pînă vom vedea cît de mari vor fi acestea.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.