Pentru o regîndire a razboiului din Afganistan

Publicat în Dilema Veche nr. 230 din 10 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Luna iunie 2008 a fost cea mai sîngeroasă în Afganistan, din 7 octombrie 2001 (cînd Statele Unite şi Marea Britanie au lansat atacul împotriva regimului taliban ca urmare a loviturilor teroriste de la 11 septembrie). În lunile mai şi iunie, mai mulţi soldaţi americani sau aparţinînd NATO au murit în Afganistan decît în Irak. De multă vreme, Afganistanul este cea mai fierbinte scenă de luptă dintre armatele democraţiilor euro-atlantice şi forţele armate ale islamului fundamentalist. În acelaşi timp - sau poate tocmai de aceea - Afganistanul este şi scena celor mai mari erori pe care Vestul le putea face într-o atare situaţie. Nicăieri altundeva, democraţiile sofisticate şi hiper-performante de la cumpăna mileniilor al doilea şi al treilea de după Cristos nu şi-au dovedit neputinţele mai deplin, mai tragic şi mai penibil în acelaşi timp. În Afganistan, luptă 43.000 de soldaţi NATO alături de alţi 13.000 într-o coaliţie condusă de SUA. Toată lumea este de acord că este nevoie de mult mai mulţi. De cîţi? Nimeni nu poate spune. Atîta doar: tot mai mulţi. Toată lumea aşteaptă ca diverse ţări occidentale să îşi ţină promisiunea de a trimite încă şi mai multe trupe. Logica strategică a acestui conflict a fost mereu aceasta: tot mai multe trupe. Cu cît au venit mai multe trupe, cu atît se cereau încă şi mai multe. Să ajungi pe cîmpul de luptă şi să constaţi mereu că îţi mai trebuie trupe şi că oricîte ţi s-ar trimite sînt prea puţine este dovada clară că nu ştii ce faci. Preşedintele Bush a mărit de cîteva ori durata misiunilor soldaţilor americani în Afganistan şi a intensificat regulile rotaţiei acestor soldaţi. Candidatul Barack Obama anunţă şi o altă soluţie, prin vocea dnei Susan Rice - fost subsecretar de stat pe problemele Africii în vremea administraţiei Clinton II, actualmente consilierul de politică externă al candidatului democrat: tot ce retragem treptat din Irak trimitem în Afganistan şi, în felul acesta, mărindu-ne contribuţia, vom putea fi mai convingători cu europenii să-şi mărească şi ei contribuţia în Afganistan. O bună doză de naivitate în chestiuni de politică externă este, mereu, proprie candidaţilor pentru primul mandat la Casa Albă. Greutatea cu care europenii îşi măresc efectivele, precum şi ipocrizia acestor "sporiri" (sînt puternice ţări europene care trimit soldaţi în Afganistan, dar le acordă numai mandatul de a patrula zonele sigure din Nord şi nu de a lupta în Sud), mă fac să privesc cu scepticism convingerea lui Obama că majorarea implicării americane va fi resimţită în Europa ca un exemplu de urmat. Oricum, trecutele majorări de trupe nu au rezolvat nimic. Capacitatea talibanilor de a reacţiona de fiecare dată tot mai violent pune serios în discuţie această tactică. Pe de altă parte, e uimitor cît de mărginiţi sîntem: nu ştim să răspundem talibanilor decît cu majorări de trupe. Şi, vedem bine, situaţia generală nu se îmbunătăţeşte deloc. Cele mai multe dintre cîştigurile noastre sînt temporare, iar cele definitive sînt puţine. Nici de la armata afgană, acum în proces de antrenare şi dotare, nu ne putem aştepta la un mare ajutor prea curînd. Atunci, ce e de făcut? Există voci care spun că întreaga gîndire a războiului trebuie schimbată. Astfel, mai mulţi experţi cred ar trebui să încetăm să gîndim că talibanii sînt fraţii luptătorilor Al-Qaeda. Simon Jenkins, reputat editorialist, argumentează această idee, tot mai împărtăşită în mediile strategice londoneze, într-un număr recent al lui The Sunday Times: "Obiectivul principal al talibanilor nu este să domine lumea, ci să aibă puterea în Afganistan. Deşi ei nu pot învinge armatele aliaţilor, ei pot împiedica realizarea scopului pe care îl are NATO în Afganistan, consolidînd pe mai departe mariajul de convenienţă pe care îl au cu Al-Qaeda, de la care obţin bombe şi sinucigaşi. Pe de altă parte, Al-Qaeda, ca pericol evident exagerat la adresa Vestului, nu poate fi eliminată fără ajutorul talibanilor. Asta presupune reversul unei politici care, în mod naiv, echivalează înfrîngerea talibanilor cu cîştigarea războiului împotriva terorismului". Folosirea talibanilor împotriva Al-Qaeda este, într-adevăr, o mostră de realpolitik cu parfum britanic. Numai că americanii nu par a fi gata să accepte acest lucru, iar ideea britanică nu garantează, nici ea, succesul. Este doar o alternativă la actualul blocaj mental care, evident, ne afundă într-o lipsă de perspective. În Afganistan, armatele noastre au comis absolut toate erorile strategice şi tactice care trebuiau comise pentru a-şi anula marele avantaj, acela al copleşitoarei superiorităţi tehnologice. De la început, au fost trimise prea puţine trupe pentru a fi capabile să lovească masiv. Am avut atitudini oscilante faţă de cultivarea macului. Am avut atitudini oscilante faţă de liderii triburilor locale. Am închis ochii la imensa corupţie din sînul administraţiei Karzai. Dar marea eroare a fost făcută la început, cînd ne-am fixat scopurile. În loc să urmărim lichidarea unei bande de dezechilibraţi violenţi, am vrut un Afganistan democratic, stabil, cu stat de drept. Am vrut o clasă politică locală onestă după criteriile noastre, o armată puternică şi coerentă, ataşată idealurilor democraţiei occidentale, şi un sistem de legi democratice eficiente şi, nu în ultimul rînd, o masă de cetăţeni dornici să participe la o democraţie. Am greşit, atunci. Iar acum, persistăm în greşeală. Nu în ultimul rînd, atacul asupra Irakului a afectat operaţiunile din Afganistan. Pe de-o parte, armata americană nu a putut să se exercite la întreaga ei capacitate în acest crucial război, pentru că resursele erau împărţite între două războaie extrem de complicate. Pe de altă parte, din cauza felului în care s-a atacat Irakul şi s-au derulat lucrurile acolo, aliaţii tradiţionali ai SUA au fost rezervaţi şi în privinţa Afganistanului. Dacă vrem să învingem, trebuie să ne oprim un pic. Să vedem ce am greşit şi să o luăm pe un alt drum. Abia acela va fi drumul spre victorie.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

GpBSeEDWAAA8tYH jpeg
Circumstanțele discutabile ale vizitei lui JD Vance la Vatican, înaintea morții Suveranului Pontif: „A intrat cu forța și a lăsat o lume fără Papă”
Val de acuzații pe rețelele de socializare la adresa JD Vance, după întâlnirea din Duminica Paștelui cu Papa Francisc. Internauții susțin că moartea Suveranului Pontif a survenit în urma discuției tensionate cu vicepreședintele SUA.
Adolf Hitler, fotografiat de Heinrich Hoffmann, în 1936 (© Das Bundesarchiv Bild 146-1990-048-29A)
Un fost agent CIA susține că Hitler și-a înscenat moartea. „Dacă ai vrea să-l ascunzi, acolo ai face-o”
Un fost agent CIA susține că există tot mai multe dovezi care indică faptul că Adolf Hitler nu s-a sinucis în buncărul din Berlin în 1945, ci și-a înscenat moartea și a reușit să fugă în Argentina.
baza   ciocan judecator shutterstock 2080475 2 jpeg
Motivul înspăimântător pentru care judecători din SUA primesc comenzi de pizza, pe fondul războiului cu Trump. „Știu unde locuiești”
O judecătoare a dezvăluit motivul înfiorător a livrărilor neașteptate de pizza la casele mai multor oficiali ai instanțelor din SUA, pe fondul conflictului cu Trump legat de ordinele sale executive.
papa francisc fotbal getty jpg
Românii din Serie A, afectați de decesul Papei Francisc. Decizia Federației italiene
Șapte conaționali urmau să fie implicați astăzi în etapa a 33-a.
Papa Francisc vizita in Romania, alaturi de Patriarhul Daniel  Foto Inquam Photos  Octav Ganea jpg
Patriarhul Daniel al BOR, primul mesaj după moartea lui Papa Francisc: „Împărtăşim durerea provocată de această pierdere”
Papa Francisc a fost una dintre cele mai influente personalități ale credinței contemporane, care a promovat valori esențiale precum toleranța, compasiunea și respectul reciproc, s-a stins din viață. Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române mărturisește că a primit vestea cu multă tristețe.
construction 4754310 1280 jpg
El ar putea fi cel mai detestat om din lume! Cine a inventat, de fapt, munca
Te-ai întrebat vreodată cine este „vinovatul” pentru faptul că te trezești în fiecare dimineață ca să te conectezi la un Zoom plictisitor sau să înfrunți traficul spre birou?
Matia Corvin jpg
Rămășițele regelui Matia Corvin, descoperite în Ungaria?
Rămășițele lui Matia Corvin, unul dintre cei mai emblematici regi ai Ungariei, ar fi fost descoperite la un sit memorial național din Székesfehérvár.
papa francisc papa Ioan paul II jpg
Alți Papi care au murit în preajma Paștelui sau în Săptămâna Luminată
Moartea unui papă în apropierea Paștelui sau în Săptămâna Luminată este un eveniment rar, dar cu o semnificație profundă în tradiția catolică. Iată câțiva papi care au decedat în această perioadă:
Go Qr7nXMAAtmP8 jpeg
„Am fost fericit să-l văd ieri”. JD Vance, despre decesul Papei Francisc la o zi după întâlnirea din Duminica Paștelui
Vicepreședintele american JD Vance a deplâns decesul Papei Francisc, la o zi după ce s-a întâlnit cu șeful Bisericii Catolice. „Am fost fericit să-l văd”, a transmis el.