Pentru o cale conservatoare

Publicat în Dilema Veche nr. 192 din 15 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Politica rom├óneasc─â a devenit un joc stupid, ├«n care mizeria uman─â danseaz─â ├«ndr─âcit cu prostia extatic─â pe mesele slinoase ale unei bodegi de mahala. Nu mai pot pricepe nici de unde vine ├«ncrederea multora dintre prietenii mei ├«n ra┼úiune ┼či nici ├«ncrederea multora dintre neprietenii mei ├«n sensibilitate. ├Än Rom├ónia, ┼či ra┼úiunea, ┼či sensibilitatea au e┼čuat ├«n forme caricaturale, ├«n cel mai bun caz ipocrite, ├«n cele mai multe cazuri jalnice. De aceea proiectele politice de orientare liberal─â ┼či socialist─â nu mai pot repara nimic. A┼čadar, singura cale de urmat este cea conservatoare. A┼ča cum avertiza Burke acum mai bine de 200 de ani, ra┼úiunea care d─â ├«ncredere liberalilor este o utopie. Ideea c─â societatea, l─âsat─â liber─â, ├«n afara controlului, produce natural un aranjament ra┼úional este o iluzie. Ra┼úiunea se dovede┼čte a fi apanajul unei elite infime, o minoritate fragil─â ├«n context democratic, victima sigur─â c├«nd vine vremea vuietului urnelor. C├«┼úi dintre apropia┼úii dvs. au op┼úiuni ra┼úional ├«ntemeiate ┼či, mai mult, c├«┼úi dintre ei anticipeaz─â c─â ceilal┼úi vor r─âspunde ra┼úional propriei ra┼úiuni? Nu num─âra┼úi - v─â ve┼úi deprima! Cu asta, liberalismul de dreapta este condamnat s─â se ofileasc─â ├«n propria-i imposibilitate, ca o floare prins─â ├«ntre geamuri, pe care nimeni nu o mai poate uda. Nici sensibilitatea nu ├«nseamn─â nimic pentru corpul social rom├ónesc actual. C─âzut─â ├«n starea de lacrim─â telenovelistic─â, sensibilitatea nu mai func┼úioneaz─â fa┼ú─â de acele grupuri sociale ├«n nevoie (b─âtr├«ni, s─âraci, copii etc.) sau fa┼ú─â de acele situa┼úii (injusti┼úie etc.) care o reclam─â ca pe o tr─âs─âtur─â fireasc─â a unui corp social s─ân─âtos. Jocul cinic cu pensiile sau cu sistemul public de s─ân─âtate arat─â nu doar incompeten┼ú─â politic─â, ci, mai grav, un imens egoism, o nep─âsare sfid─âtoare. Nu exist─â solidaritate larg─â, nu exist─â empatie, nimeni nu mai respect─â umanitatea din fiecare cet─â┼úean al acestei ┼ú─âri. Lumea rom├óneasc─â e complet opac─â la imperativul kantian de a trata umanitatea din noi ca scop, ┼či nu ca mijloc. ┼×i cu asta, proiectul socialist este, la r├«ndu-i, condamnat. Conservatorismul adev─ârat pleac─â de la un sentiment acut al pierderii - nu mai ┼čtiu unde am citit asta, dar ├«i simt adev─ârul radical cu fiecare pas pe care ├«l fac pe str─âzile ┼ú─ârii mele. Rom├ónia de azi pare un teritoriu ├«n care totul e de cucerit: bani, reputa┼úii, notorietate, cariere, glorii. Mai mult, Rom├ónia de azi pare un teritoriu ├«n care totul trebuie pierdut, ├«nainte de a putea c├«┼čtiga c├«te ceva. Trecutul ne chinuie at├«t de mult! Trecutul nostru comun e at├«t de ur├«t, ├«nc├«t oscil─âm, agonic, ├«ntre dou─â ┼čanse. S─â evad─âm ├«n paradisul trecutului personal ┼či s─â fugim c├«t putem de repede, cu toate motoarele progresului turate, de trecutul comun, spre un viitor incert despre care sper─âm un singur lucru: e mai bun dec├«t trecutul. Recuperarea ra┼úiunii ┼či a sensibilit─â┼úii, deopotriv─â, e posibil─â doar dac─â Rom├ónia prime┼čte din plin o infuzie de g├«ndire ┼či atitudine conservatoare. Departe de liberalul r─ât─âcit ├«n luxurian┼úa propriului hybris ┼či de socialistul risipit ├«n de┼čertul clasei sociale, conservatorul r─âm├«ne cu capul pe umeri. A fi conservator ├«nseamn─â a fi responsabil pentru tot ceea ce se ├«nt├«mpl─â, a suferi pu┼úin pentru orice pierdere ┼či a nu te ├«mp─âca cu g├«ndul c─â lucrurile trec u┼čor. A fi conservator ├«nseamn─â a pune la dispozi┼úia tuturor mijloacele pentru schimbare, dar a nu for┼úa schimbarea. A fi conservator ├«nseamn─â a detesta revolu┼úiile ori reformele venite din programe politice ┼či g├«ndite departe de realitate, ├«n lumea frustr─ârilor travestite ├«n ideologii. A fi conservator nu ┼úine, ├«n definitiv, de politic, ci de un anume fel de a fi ├«n lume. Melancolia de a vedea lumea ├«mb─âtr├«nind ┼či ├«ngrijorarea de a vedea c─â s├«nt c├«te unii care ├«i gr─âbesc ├«mb─âtr├«nirea cu brusche┼úe "progresist─â" produc un anumit tip intelectual care, ├«n cele din urm─â, se manifest─â ├«n politic prin calm ┼či principialitate. A fi conservator implic─â, cumva, s─â-l ai model pe Isus Hristos - manifestarea deplinei responsabilit─â┼úi. Valorile conservatorului s├«nt cele ale micii comunit─â┼úi - familie, ┼čcoal─â biseric─â - acolo unde solidaritatea este natural─â ┼či umanul se exprim─â cu decen┼ú─â. Dincolo de aceast─â solidaritate la nivel "micro", exist─â doar libertate. ┼×i nimeni nu crede ├«n libertate, ├«n minimalizarea statului ┼či ├«n libera ini┼úiativ─â, mai mult dec├«t un conservator. E lesne de ├«n┼úeles de ce ├«n Rom├ónia nu prinde r─âd─âcini o mi┼čcare conservatoare autentic─â. Pe de-o parte, nu e nimic de conservat la nivelul cet─â┼úii, pe de alt─â parte, nu exist─â predispozi┼úie spre responsabilitate ┼či solidaritate la nivel individual. Dar aceste dificult─â┼úi arat─â, cu mai mult─â pregnan┼ú─â, necesitatea unei astfel de mi┼čc─âri, c─âci ceea ce ne ├«mpiedic─â s─â fim conservatori este exact ceea ce e mai r─âu ├«n/cu noi. Imensa lehamite ┼či v─âdita astenie a corpului social rom├ónesc s├«nt, pentru mine, semne bune. De aici se pot na┼čte solu┼úiile temperate, dar ferme, de aici poate re├«ncepe ofensiva bunului-sim┼ú ┼či reg─âsirea reperelor fundamentale de orientare a omului ├«n lume. Nu s├«nt de acord cu cli┼čeul dup─â care politica rom├óneasc─â e departe de oameni. Dimpotriv─â, politica rom├óneasc─â mi se pare mult prea intim─â, mult prea impregnat─â de grosol─ânie ┼či de u┼čur─âtatea de care suferim cu to┼úii la acest ├«nceput de veac. Recuperarea ra┼úiunii ┼či temperarea ei cu sensibilitate sau, din unghi opus, recuperarea sensibilit─â┼úii ┼či temperarea ei cu ra┼úiune se pot realiza ├«n cetate numai prin apari┼úia ┼či victoria electoral─â a ideii conservatoare. A┼čtept o mi┼čcare conservatoare ┼či ┼čtiu bine c─â nu s├«nt singurul!* _______________ * F─âr─â nici o leg─âtur─â cu partidul dlui Dan Voiculescu. Dimpotriv─â...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.