Pensiile, marile iluzii și cruda realitate

Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
646x404 jpg

Pensiile publice sînt una dintre cele mai sensibile și mai complicate teme economice ale României. Și nu doar ale economiei românești, ci la nivel european. Subiectul pensiilor strînge împreună o serie de factori obiectivi, care pot fi calculați cu o precizie matematică, alături de decizii subiective, luate pe criterii politice sau, pur și simplu, discreționare. În ceea ce privește pensiile, se îmbină calculul științific cu interesul de moment.

Este ca și cum un clovn ar trebui să jongleze, în același timp, cu șase-șapte mingi. Dacă scapă una dintre ele, sistemul întreg este în pericol să se prăbușească. Iată mingile pe care jonglerul trebuie să le țină, în același timp, în aer.

Pensiile depind de raportul dintre numărul de salariați și cel al pensionarilor. Pentru că pensiile de azi sînt plătite din contribuțiile încasate tot astăzi, raportul dintre angajați și pensionari este esențial. În România, sînt 10 salariați la 9 pensionari, ceea ce ar putea părea suficient. Doar că este ceva putred. Fondul de pensii publice are deficit, ceea ce arată că proporția salariați-pensionari de 10 la 9 nu este suficientă. Fie, pensiile sînt prea mari (fapt imposibil de acceptat de societate), fie contribuțiile sînt prea mici (situație imposibil de „digerat” de către cei care își plătesc corect obligațiile bugetare).

Dar situația trebuie privită și în mod dinamic. De exemplu, numărul pensionarilor este mai mare cu un milion de persoane în comparație cu anul 2000, dar numărul salariaților este mai mare cu numai 200.000. Evoluția este clară și în viitor. Ieșirea la pensie a unei generații numeroase („decrețeii”) și estimarea numărului de angajați va pune o presiune tot mai mare asupra sistemului de pensii publice. Este o realitate care nu poate fi ignorată, mai exact, este un calcul matematic, demografic, de prognoză care nu poate fi contestat. Dar nici nu este luat în seamă. Dacă decidenții politici ar avea în vedere evoluția demografică și a pieței muncii ar fi mult mai rezervați în a oferi creșteri exagerate și nesustenabile pentru pensiile din sistemul public. Spre exemplu, specialiștii arată că o creștere a punctului de pensie cu 40%, așa cum era prevăzută în lege, ar fi fost sustenabilă doar în condițiile în care numărul de angajați ar fi de două ori mai mare decît cel actual. Ceea ce spune totul despre relația complicată dintre calculele reci și deciziile politice populiste.

În ecuația pensiilor intră și alți indicatori. Cei mult discutați sînt vîrsta de pensionare (pentru femei și bărbați, separat) și speranța de viață. Este importantă perioada în care statul plătește pensia, dar un indicator mai puțin discutat este numărul mediu de ani de muncă pînă la ieșirea la pensie. El definește, de fapt, perioada de contribuție pentru un salariat. Din acest punct de vedere, al duratei medii a vieții profesionale, România se află sub media Uniunii Europene. Este sugestiv faptul că, în România, sînt un milion de pensionari cu vîrsta cuprinsă între 55 și 65 de ani, adică mult sub vîrsta de pensionare. Ceea ce arată portițele, slăbiciunile și abuzurile sistemului și, mai ales, arată că vîrsta de pensionare nu este decît o cifră, în realitate sistemul de pensii funcționează după alte coordonate decît cele oficiale.

Sistemul de pensii depinde și de o altă variabilă: rata de înlocuire a salariului cu pensia. În Uniunea Europeană, studiile arată că rata de înlocuire diferă între statele membre, între 50% și 110%. În România, rata de înlocuire este între 30% și peste 100%, dacă luăm în calcul și pensiile speciale, care oferă, în unele cazuri, pensii mai mari decît salariile.

Analizele de specialitate arată că nivelul pensiei în raport de salariu depinde, din nou, de evoluția demografică, de numărul salariaților, dar și de salariile pe care le cîștigă aceștia. Din aceste puncte de vedere, viitorul va fi complicat pentru pensionari, în sensul că un sistem sustenabil va reduce rata de înlocuire a salariului cu pensia. În această situație, echilibrul poate fi adus de sistemele de pensii cu capitalizare, administrate privat, fie cele cu contribuții obligatorii, fie cele facultative.

De asemenea, o temă complicată pentru politicieni este cea privind nivelul sărăciei pentru pensionari. La acest capitol, sensibilitățile sînt mari. Nimeni nu și-ar dori ca pensionarii să se afle în risc de sărăcie. Numai că acest lucru se întîmplă, iar aproximativ 16% din europenii cu vîrsta de peste 65 de ani sînt expuși riscului de sărăcie. Procentajul diferă de la țară la țară, dar calculele europene arată că venitul mediu al persoanelor în vîrstă este de 84% din pragul național al sărăciei. Este o problemă pe care politicienii o rezolvă în felul lor, respectiv, crescînd pensiile fără să aibă în vedere mai mulți parametri, ci doar unul, și anume calculul electoral.

La toate problemele sistemului se adaugă soluțiile sustenabile. Ele sînt pe termen scurt (împrumuturi care să susțină deficitul fondului de pensii și transferuri tot mai mari de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale) sau complicate și pe termen mediu (o posibilă creștere a vîrstei de pensionare, egalizarea vîrstei de pensionare dintre femei și bărbați sau descurajarea pensionării anticipate).

Să ne întoarcem la clovnul care trebuie să țină în aer mai multe mingi. Politicienii români ar vrea ca jongleria să meargă, numai că undeva lucrurile se împotmolesc. Acolo unde deciziile se iau ținînd cont doar de ce ar vrea să se întîmple, nu și de realitate. În cele din urmă, toate ambițiile politice sînt aduse cu picioarele pe pămînt de realitatea crudă a demografiei și a pieței muncii.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Factură de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, după accesarea unui link necunoscut
Este păţania unei familii din Sighetu Marmaţiei, după ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au început să curgă, ajungând la câte 500, zilnic. Factura uriaşă de peste 70.000 de lei va trebui achitată de către titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise în judecată. Victima, care era soţul uneia, le  „agasa“ pentru că voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.