Pensiile, marile iluzii și cruda realitate

Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
646x404 jpg

Pensiile publice s├«nt una dintre cele mai sensibile ╚Öi mai complicate teme economice ale Rom├óniei. ╚śi nu doar ale economiei rom├óne╚Öti, ci la nivel european. Subiectul pensiilor str├«nge ├«mpreun─â o serie de factori obiectivi, care pot fi calcula╚Ťi cu o precizie matematic─â, al─âturi de decizii subiective, luate pe criterii politice sau, pur ╚Öi simplu, discre╚Ťionare. ├Än ceea ce prive╚Öte pensiile, se ├«mbin─â calculul ╚Ötiin╚Ťific cu interesul de moment.

Este ca ╚Öi cum un clovn ar trebui s─â jongleze, ├«n acela╚Öi timp, cu ╚Öase-╚Öapte mingi. Dac─â scap─â una dintre ele, sistemul ├«ntreg este ├«n pericol s─â se pr─âbu╚Öeasc─â. Iat─â mingile pe care jonglerul trebuie s─â le ╚Ťin─â, ├«n acela╚Öi timp, ├«n aer.

Pensiile depind de raportul dintre num─ârul de salaria╚Ťi ╚Öi cel al pensionarilor. Pentru c─â pensiile de azi s├«nt pl─âtite din contribu╚Ťiile ├«ncasate tot ast─âzi, raportul dintre angaja╚Ťi ╚Öi pensionari este esen╚Ťial. ├Än Rom├ónia, s├«nt 10 salaria╚Ťi la 9 pensionari, ceea ce ar putea p─ârea suficient. Doar c─â este ceva putred. Fondul de pensii publice are deficit, ceea ce arat─â c─â propor╚Ťia salaria╚Ťi-pensionari de 10 la 9 nu este suficient─â. Fie, pensiile s├«nt prea mari (fapt imposibil de acceptat de societate), fie contribu╚Ťiile s├«nt prea mici (situa╚Ťie imposibil de ÔÇ×digeratÔÇŁ de c─âtre cei care ├«╚Öi pl─âtesc corect obliga╚Ťiile bugetare).

Dar situa╚Ťia trebuie privit─â ╚Öi ├«n mod dinamic. De exemplu, num─ârul pensionarilor este mai mare cu un milion de persoane ├«n compara╚Ťie cu anul 2000, dar num─ârul salaria╚Ťilor este mai mare cu numai 200.000. Evolu╚Ťia este clar─â ╚Öi ├«n viitor. Ie╚Öirea la pensie a unei genera╚Ťii numeroase (ÔÇ×decre╚ŤeiiÔÇŁ) ╚Öi estimarea num─ârului de angaja╚Ťi va pune o presiune tot mai mare asupra sistemului de pensii publice. Este o realitate care nu poate fi ignorat─â, mai exact, este un calcul matematic, demografic, de prognoz─â care nu poate fi contestat. Dar nici nu este luat ├«n seam─â. Dac─â deciden╚Ťii politici ar avea ├«n vedere evolu╚Ťia demografic─â ╚Öi a pie╚Ťei muncii ar fi mult mai rezerva╚Ťi ├«n a oferi cre╚Öteri exagerate ╚Öi nesustenabile pentru pensiile din sistemul public. Spre exemplu, speciali╚Ötii arat─â c─â o cre╚Ötere a punctului de pensie cu 40%, a╚Öa cum era prev─âzut─â ├«n lege, ar fi fost sustenabil─â doar ├«n condi╚Ťiile ├«n care num─ârul de angaja╚Ťi ar fi de dou─â ori mai mare dec├«t cel actual. Ceea ce spune totul despre rela╚Ťia complicat─â dintre calculele reci ╚Öi deciziile politice populiste.

├Än ecua╚Ťia pensiilor intr─â ╚Öi al╚Ťi indicatori. Cei mult discuta╚Ťi s├«nt v├«rsta de pensionare (pentru femei ╚Öi b─ârba╚Ťi, separat) ╚Öi speran╚Ťa de via╚Ť─â. Este important─â perioada ├«n care statul pl─âte╚Öte pensia, dar un indicator mai pu╚Ťin discutat este num─ârul mediu de ani de munc─â p├«n─â la ie╚Öirea la pensie. El define╚Öte, de fapt, perioada de contribu╚Ťie pentru un salariat. Din acest punct de vedere, al duratei medii a vie╚Ťii profesionale, Rom├ónia se afl─â sub media Uniunii Europene. Este sugestiv faptul c─â, ├«n Rom├ónia, s├«nt un milion de pensionari cu v├«rsta cuprins─â ├«ntre 55 ╚Öi 65 de ani, adic─â mult sub v├«rsta de pensionare. Ceea ce arat─â porti╚Ťele, sl─âbiciunile ╚Öi abuzurile sistemului ╚Öi, mai ales, arat─â c─â v├«rsta de pensionare nu este dec├«t o cifr─â, ├«n realitate sistemul de pensii func╚Ťioneaz─â dup─â alte coordonate dec├«t cele oficiale.

Sistemul de pensii depinde și de o altă variabilă: rata de înlocuire a salariului cu pensia. În Uniunea Europeană, studiile arată că rata de înlocuire diferă între statele membre, între 50% și 110%. În România, rata de înlocuire este între 30% și peste 100%, dacă luăm în calcul și pensiile speciale, care oferă, în unele cazuri, pensii mai mari decît salariile.

Analizele de specialitate arat─â c─â nivelul pensiei ├«n raport de salariu depinde, din nou, de evolu╚Ťia demografic─â, de num─ârul salaria╚Ťilor, dar ╚Öi de salariile pe care le c├«╚Ötig─â ace╚Ötia. Din aceste puncte de vedere, viitorul va fi complicat pentru pensionari, ├«n sensul c─â un sistem sustenabil va reduce rata de ├«nlocuire a salariului cu pensia. ├Än aceast─â situa╚Ťie, echilibrul poate fi adus de sistemele de pensii cu capitalizare, administrate privat, fie cele cu contribu╚Ťii obligatorii, fie cele facultative.

De asemenea, o tem─â complicat─â pentru politicieni este cea privind nivelul s─âr─âciei pentru pensionari. La acest capitol, sensibilit─â╚Ťile s├«nt mari. Nimeni nu ╚Öi-ar dori ca pensionarii s─â se afle ├«n risc de s─âr─âcie. Numai c─â acest lucru se ├«nt├«mpl─â, iar aproximativ 16% din europenii cu v├«rsta de peste 65 de ani s├«nt expu╚Öi riscului de s─âr─âcie. Procentajul difer─â de la ╚Ťar─â la ╚Ťar─â, dar calculele europene arat─â c─â venitul mediu al persoanelor ├«n v├«rst─â este de 84% din pragul na╚Ťional al s─âr─âciei. Este o problem─â pe care politicienii o rezolv─â ├«n felul lor, respectiv, cresc├«nd pensiile f─âr─â s─â aib─â ├«n vedere mai mul╚Ťi parametri, ci doar unul, ╚Öi anume calculul electoral.

La toate problemele sistemului se adaug─â solu╚Ťiile sustenabile. Ele s├«nt pe termen scurt (├«mprumuturi care s─â sus╚Ťin─â deficitul fondului de pensii ╚Öi transferuri tot mai mari de la bugetul de stat c─âtre bugetul asigur─ârilor sociale) sau complicate ╚Öi pe termen mediu (o posibil─â cre╚Ötere a v├«rstei de pensionare, egalizarea v├«rstei de pensionare dintre femei ╚Öi b─ârba╚Ťi sau descurajarea pension─ârii anticipate).

S─â ne ├«ntoarcem la clovnul care trebuie s─â ╚Ťin─â ├«n aer mai multe mingi. Politicienii rom├óni ar vrea ca jongleria s─â mearg─â, numai c─â undeva lucrurile se ├«mpotmolesc. Acolo unde deciziile se iau ╚Ťin├«nd cont doar de ce ar vrea s─â se ├«nt├«mple, nu ╚Öi de realitate. ├Än cele din urm─â, toate ambi╚Ťiile politice s├«nt aduse cu picioarele pe p─âm├«nt de realitatea crud─â a demografiei ╚Öi a pie╚Ťei muncii.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.