„Pe interneți”

Publicat în Dilema Veche nr. 933 din 24 februarie – 2 martie 2022
„Cu bule“ jpeg

Încălcarea normelor prin modificarea unor forme, semn al unei libertăți specifice registrului informal, e caracterizată de o ambiguitate fundamentală, în măsura în care se poate atribui deopotrivă erorii sau intenției umoristice. Abaterea de la normă poate consta, de exemplu, în formarea unui plural de la cuvinte care au doar formă de singular (singularia tantum), mai ales atunci cînd pluralul nu aduce o idee nouă, nu este motivat semantic.

Formarea unui plural (motivat sau nemotivat) de la termenul internațional Internet e un fenomen actualizabil în multe limbi. Româna are însă la dispoziție mai multe posibilități de a forma pluralul, tratînd cuvîntul ca substantiv neutru, cu desinența -uri (interneturi) sau -e (internete) ori ca substantiv masculin, cu desinența -i (interneți). Nu e vorba, vom vedea, de simple potențialități, ci de variante reale, chiar destul de răspîndite. Pluralizarea poate fi motivată de ideea existenței mai multor rețele similare, a mai multor subtipuri („internetul global se sparge în interneturi mai mici”, biziday.ro), dar poate fi și complet inutilă din punct de vedere strict conceptual, atunci cînd e foarte clar că noua formă se referă la exact aceeași realitate descrisă suficient de singularul cu valoare de nume propriu: „poate nu este prea eficient să întrebi niște necunoscuți pe interneturi” (reddit.com). Unele dintre aparițiile pluralului au scop parodic, aluziv, evocînd erori preexistente. E totuși plauzibilă și creația ludică independentă, fără trimitere la vreo eroare inițială.

Pluralul englezesc Internets este înregistrat (de Wikipedia, Wiktionary etc.) ca formă glumeață, reluînd satiric o eroare lingvistică a fostului președinte G.W. Bush, produsă într-o dezbatere cu John Kerry, în 2004. E posibil ca formele de plural din română să preia inovația din engleză, despre care s-a vorbit în momentul respectiv ‒ „președintele american George Bush povestea lumii întregi despre lucrurile pe care le-a aflat el de pe interneturi” (curentul.info) ‒, dar e posibil și ca pluralul să se fi dezvoltat independent, pe un tipar al modificării morfologice produse din neatenție sau în glumă. Știri din 2011 atribuiau pluralul internete erorii unui politician român (G. Becali), citînd o formulare a acestuia ‒ „Nu mă interesează pe mine internetele și de-astea!” (evz.ro) ‒ și preluînd ironic forma: „Nu prea îi plac «Internetele astea» patronului Stelei” (blogsport.gsp.ro).

Dicționarele curente (inclusiv Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic, în ultima sa ediție) indică adaptarea cuvîntului în română ca substantiv neutru comun (scris cu inițială minusculă), cu formă unică de singular. Dacă i se creează totuși în comunicare un plural ad-hoc (motivat semantic), substantivul neutru primește terminația de plural -uri, tipică pentru majoritatea împrumuturilor recente: „Internetul se va transforma în 4 interneturi: european, american, chinez și rusesc” (ro.linkedin.com). Pluralul în -uri este deci acceptabil, la nevoie, dar poate fi și atribuit unor vorbitori inculți: „Manex, proprietar: «Am luat un model după interneturi, ne place Versaci»” (observatornews.ro); „«Sînt niște antene să meargă interneturile și ăstea. Îs mai multe puse și o zis doctorița că alea tare atacă», a declarat o localnică” (pressone.ro). Cel mai adesea este folosit cu intenție umoristică, într-o metaforă locativă care evocă diverse formule populare conținînd pluralul (pe drumuri, pe coclauri): „Ce mai face lumea pe interneturi?” (gramhir.com); „aș arde-o pe interneturi cu discuții sterile și inutile” (forum.softpedia.com).

Pluralul în -e nu apare în contexte serioase, ci doar în intervenții atribuite vorbitorilor necultivați ‒ „declarația în exclusivitate a unei babe: «I-a bătut Dumnezeu, că prea se jucau cu internetele alea! Păi de internete avem noi nevoie?»” (national.ro) ‒ și în contexte glumețe, ironice: „te descurci tu, că te știi cu internetele, cu calculatoarele” (facebook.com); „o poveste care circulă în draci pe internetele românești” (utopiabalcanica.net). Forma în -e dezvoltă și o altă utilizare comică, fiind interpretabilă ca masculin singular (pe tiparul biscuit-biscuite): „Hei ce mai descoperire măreață internetele ăsta! Dacă nu era internetele ce făceai?” (reddit.com).

Cea mai șocantă este forma de substantiv masculin, cu pluralul în -i: „am căutat prin interneți o casă” (pinterest.com); „toată lumea scormonește măruntaiele interneților” (bacauexpres.ro); „diverse companii furnizoare de servicii: curent, gaz, interneți etc.” (denisuca.com); „am cerut parola de la interneți” (foodcrew.ro); „zbîrnăie interneții în ultima vreme” (criticarad.ro). Forma poate fi aleasă de vorbitorii actuali și datorită asemănării cu pluralul marcat umoristic din engleză (internets). Și în acest caz, construcția cea mai frecventă este locativul pe interneți: „aveți timp să stați pe interneți” (reddit.com); „știu că îţi place să te prefaci că munceşti cît eşti la birou, cînd tu de fapt o arzi pe interneți în căutare de chestii funny” (vice.com); „îndemnul ca lumea să se informeze de la sursa autorizată, nu «de pe interneți»” (manafu.ro). Unele contexte sugerează o suprapunere interesantă (care se explică și prin forma masculină, și prin rimă) între interneți și pereți: „Treaba asta cu scrisul pe interneți stă în felul următor” (facebook.com); „numele de pus pe interneți” (creator.iqads.ro), „a și lipit pe Interneții ministerului o poză” (desteptarea.ro).

Se dovedește astfel, încă o dată, că limbajul colocvial exploatează cu dezinvoltură, în scopuri ludice și expresive, posibilitățile gramaticale ale limbii.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloasă de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de astăzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O adoră mai ales copiii. Puțini știu că acest preparat este, de fapt, o invenție, a apărut dintr-o greșeală să spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia susţine că nu va renunţa la planurile sale în Ucraina, în pofida sancţiunilor şi a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia îşi va continua 'operaţiunea specială militară' în Ucraina, în pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev şi a sancţiunilor occidentale instituite împotriva Moscovei.