Pe bune

Publicat în Dilema Veche nr. 788 din 28 martie - 3 aprilie 2019
Un ghid de tăiat venele jpeg

Pragmatic, șansele mele de a avea succes în politică sînt minime, undeva spre zero. Nu sînt charismatic, îmi lipsește tupeul care pare a fi absolut necesar și nu sînt interesat în a face audiență pentru televiziunile de știri conduse sau controlate de oameni care îmi provoacă greață. Nu am nici o rudă influentă, nici o legătură cu fosta Securitate sau cu serviciile actuale, care mi se par la fel de repulsive, corupte și inutile. Nu sînt nici cîntăreț, nici actor, iar șansele de a deveni o vedetă se reduc la potențialul de a gafa și nu la vreun talent.

Dacă punem aici și originile mele nesănătoase din familii sărace și foarte sărace ale unui tată alcoolic și unei mame țigancă, succesul cinstit politic sau profesional în România pe o altă nișă în afara celei pe drepturile romilor este aproape imposibil. Nișă în care am scris în repetate rînduri că nu mai vreau să activez, pentru că nu vreau să fiu țiganul de serviciu. Zdrobitoarea majoritate a succesului meu profesional și financiar a fost în afara României. Pragmatic, șansele mele cele mai bune de a reuși profesional sînt în străinătate, în locurile unde nimănui nu îi pasă ce gene am.

Faptul că am ajuns să scriu în Dilema veche este un accident fericit și este motivul pentru care mă cunosc mult mai mulți oameni decît mi-aș fi imaginat sau meritat. La fel și numirea mea ca secretar de stat, tot un accident a fost. Nu numai că știu oameni mai buni profesional ca mine, care sper să se implice politic pentru ca eu să pot să ies, dar sînt catastrofal în a mă da pe lîngă oameni și urăsc cu spume autoritatea de orice fel.

Nu am nici un gînd de a ocupa funcții în partid, iar demnitățile publice mă îngrozesc din multe motive. Pe scurt, nu am nici motivația interioară și nici interes în a juca rolul politicianului tipic și nu am nici o intenție să mă schimb acum.

Sînt convins că o bună parte a electoratului consideră că șmechereala și nesimțirea sînt condiții absolut necesare pentru a deveni un politician român de succes. Din păcate, asta pune o presiune enormă pe liderii politici noi de a deveni actori în piese de teatru din ce în ce mai proaste. Și aici nu mă refer la alegătorii PSD, ci mai ales la oamenii din „bula“ mea. Un USR sau PLUS care să stimuleze instinctele populiste pentru a ajunge la putere ne va duce, pe termen lung, exact unde sîntem acum.

Atacurile asupra Oanei Bogdan sînt o formă abjectă de bullying. Oana Bogdan nu ocupă o funcție publică și nu reprezintă România nicăieri. Nu a spus niciodată că reprezintă poziția partidului. Nu numai ceea ce au făcut Antena 3 și România TV a fost abject, dar și reacția unor oameni care se consideră intelectuali liberali a fost la fel. S-a sărit peste zeci de cai în frenezia de invective oribile care s-au spart în capul ei. Declarațiile de sprijin necondiționat și pupincurism nu au ajutat nici ele.

Ce se scrie și se spune despre Dacian Cioloș, deși șocant pentru mine, ca unul care am lucrat cu el, nu este totuși neașteptat. În definitiv, și eu am scris o afurisenie despre el înainte de a-l cu­noaște.

Dacian e un om bun și cu mult, mult prea mult bun-simț pentru a se potrivi așteptărilor celor obișnuiți cu liderii politici tradiționali. Departe de a fi perfect, a făcut ceea ce ar fi trebuit să facă orice manager responsabil în cazul Oanei Bogdan și nu numai. A ieșit în apărarea omului care și-a pus în cui o carieră de succes pentru a ajuta la construirea unui partid. Nu a atacat poziția stridentă a altui om apropiat care a scris o chestie cel puțin la fel de discutabilă ca declarația Oanei Bogdan, ci a trimis un mesaj elegant de îndemn la calm. Dacian nu va putea fi niciodată un Dragnea pe partea binelui. Nu va avea nici charisma, nici șmecheria și nici tupeul baronului de Teleorman.

Eu sînt afurisit cu Dacian în momentele, nu foarte dese, în care ne vedem. Îmi este foarte drag, dar îmi e teamă că va simți nevoia să joace un rol pentru a satis­face pe cît mai mulți. Dacian este aproape întotdeauna în mijloc și sînt convins că avem mare, mare nevoie de oameni ca el în politică.

Faptul că o mare majoritate a noastră sîntem în extreme este periculos. Tendința de a sprijini poziții extreme și nu poziții de mijloc poate avea un efect devastator. Să înlocuim niște șmecheri corupți cu o clasă de justițiari duși cu capul nu o să ajute pe nimeni. Paranoia hoților care se văd vînați de Justiție nu ar trebui să justifice extremismul ideologic al altora care, chipurile, sînt de partea binelui. Soluția stă în normalitate, bun-simț, decență, profesionalism și nu în PR sau în gargara extremistă.

Nevoia noastră este nu de actori care să joace perfect rolurile de care are „poporul“ nevoie, ci de oameni buni, capabili să-și vadă și să-și rectifice greșelile inerente.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic