Patru agende

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Patru agende jpeg

Programul european de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â este, f─âr─â ├«ndoial─â, o ╚Öans─â istoric─â. Nu s├«nt vorbe mari, este o realitate. Niciodat─â Rom├ónia nu a avut la dispozi╚Ťie 80 de miliarde de euro (planul de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â plus aloc─ârile din bugetul multianual) pentru a-i cheltui ╚Öi a-i investi ├«n dezvoltare.

Evident, este vorba despre bani mul╚Ťi. At├«t de mul╚Ťi ├«nc├«t pu╚Ťini rom├óni pot percepe ce ├«nseamn─â aceste sume. Oamenii, spun exper╚Ťii, pot ├«n╚Ťelege indicatorii financiari doar ├«n m─âsura ├«n care ei ├«n╚Öi╚Öi au ├«ncasat o sum─â de bani. Adic─â un cet─â╚Ťean pl─âtit cu salariul mediu nu va putea ╚Öti cu adev─ârat ce ├«nseamn─â un miliard de euro. Dac─â a luat un ├«mprumut de 100.000 de euro, de exemplu, va ├«n╚Ťelege ce ├«nseamn─â suma respectiv─â. ╚śi, bine├«n╚Ťeles, ├«╚Öi poate imagina, ├«n consecin╚Ť─â, valoarea de utilizare a unor sume de c├«teva ori mai mari. Ridic├«nd nivelul, managerii unor companii mari administreaz─â bugete care pot ajunge p├«n─â la milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

O parantez─â destul de lung─â arat─â c─â oamenii au experien╚Ťe diferite raportate la bani, iar c├«nd vine vorba despre miliarde de euro chiar ╚Öi ├«ntrebuin╚Ťarea banilor poate fi greu de ├«n╚Ťeles.

De fapt, programul na╚Ťional de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â scoate ├«n eviden╚Ť─â mai mult ca niciodat─â modul diferit de raportare a actorilor publici ├«n fa╚Ťa banilor. Cum se spune, preten╚Ťios, ÔÇ×agendaÔÇŁ. Este diferit─â, iar acest lucru se vede clar acum, c├«nd miza s├«nt fondurile din noul program european.

Politicienii s├«nt interesa╚Ťi de dou─â lucruri: s─â vehiculeze sumele mari, miliardele, ╚Öi s─â distribuie banii. ├Än ultimele s─âpt─âm├«ni, i-am auzit vorbind despre miliarde de euro ╚Öi despre cum se vor ├«mp─âr╚Ťi aceste fonduri c─âtre diverse domenii ╚Öi pe diverse axe, cerute de regulile europene. Nu este nimic gre╚Öit, doar c─â opinia public─â a╚Öteapt─â informa╚Ťii mai detaliate, care s─â coboare p├«n─â la proiecte concrete, care vor fi finan╚Ťate. Dar politicienilor le place aceast─â ambiguitate. Transmit mesajul c─â ╚Öi-au f─âcut treaba, c─â au ├«mp─âr╚Ťit banii ├«n folosul ╚Ť─ârii ╚Öi dup─â aceea pot sta lini╚Öti╚Ťi.

Politicienii din opozi╚Ťie s├«nt, din p─âcate, jalnici. Ei amenin╚Ť─â c─â, dac─â planul na╚Ťional nu va fi supus aprob─ârii Parlamentului, vor bloca cre╚Öterea contribu╚Ťiei financiare a Rom├óniei la Uniunea European─â. Trebuie spus c─â o cre╚Ötere a contribu╚Ťiei este esen╚Ťial─â pentru Rom├ónia ╚Öi chiar pentru Uniunea European─â, pentru c─â programul de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â a fost g├«ndit ├«n leg─âtur─â cu o cre╚Ötere a contribu╚Ťiilor tuturor statelor europene, nu doar a Rom├óniei. ├Än aceste condi╚Ťii, a condi╚Ťiona aprobarea cre╚Öterii nivelului contribu╚Ťiei Rom├óniei de trecerea planului na╚Ťional prin Parlament (altfel, o cerin╚Ť─â justificat─â) este un ╚Öantaj politic de duzin─â. Pentru c─â afecteaz─â Rom├ónia ╚Öi nu puterea politic─â.

Dup─â ce politicienii au ├«mp─âr╚Ťit banii, vine r├«ndul administra╚Ťiei s─â ├«╚Öi fac─â treaba. Respectiv, administra╚Ťia local─â sau central─â trebuie s─â scrie proiectele care s─â aduc─â efectiv banii ├«mp─âr╚Ťi╚Ťi de politicieni. Pare simplu, dar de la intrarea Rom├óniei ├«n Uniunea European─â lucrurile s-au ├«mpotmolit de fiecare dat─â la proiecte ╚Öi programe ÔÇô ├«n general, la birocra╚Ťia administra╚Ťiei.

De altfel, administra╚Ťia are o agend─â a ei privind fondurile europene. Func╚Ťionarii s├«nt interesa╚Ťi de banii europeni, ├«n primul r├«nd, prin prisma salariului lor. Adic─â angaja╚Ťii din sectorul public care lucreaz─â cu fonduri europene au avut, de-a lungul timpului, sporuri de salarii pl─âtite din fonduri europene.

Bugetele europene multianuale au fost perfecte pentru func╚Ťionarii din Rom├ónia, pentru c─â au l─âsat de pe un an pe altul ceea ce nu puteau sau nu voiau s─â fac─â. Astfel, s-a ajuns la comoda situa╚Ťie ├«n care timpul trece, leafa ÔÇô din fonduri europene ÔÇô merge. Nu a existat nici o presiune ca absorb╚Ťia fondurilor europene s─â creasc─â sau ca programele s─â fie lansate la timp. Nu a existat nici o monitorizare a performan╚Ťelor administra╚Ťiei locale sau centrale cu privire la fondurile europene. De aceea, exist─â riscul ca noul program na╚Ťional de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â s─â fie tratat cu aceea╚Öi nep─âsare ╚Öi lentoare de func╚Ťionarii care vor trebui s─â scrie proiectele, iar rezultatele s─â fie asem─ân─âtoare cu cele de p├«n─â acum, adic─â o rat─â sc─âzut─â a absorb╚Ťiei.

A treia agend─â este cea a publicului. Cet─â╚Ťenii ├«╚Öi doresc sau ar trebui s─â ├«╚Öi doreasc─â utilizarea c├«t mai multor bani europeni. De asemenea, ar trebui s─â fie informa╚Ťi despre folosirea fondurilor. Probabil c─â mijlocul cel mai eficient de comunicare cu publicul este prin pancartele afi╚Öate obligatoriu la locul ├«n care are loc o construc╚Ťie sau o investi╚Ťie. ├Än felul acesta, rom├ónii pot vedea c─â metroul, pensiunea sau hotelul ├«n care se cazeaz─â, re╚Ťeaua de ap─â sau re╚Ťeaua de gaze din comuna lor, sala ├«n care fac sport, toate au fost construite cu bani europeni. Dar c├«╚Ťi dintre cet─â╚Ťeni se uit─â la panourile construc╚Ťiilor pe l├«ng─â care trec?

├Än fine, a patra agend─â este a mediului de afaceri. Companiile se a╚Öteapt─â ca programele cu fonduri europene s─â ajung─â p├«n─â la cap─ât, adic─â p├«n─â la fi executate, pentru c─â astfel banii r─âm├«n ├«n economia rom├óneasc─â. Doar o parte, pentru c─â unele materii prime ╚Öi echipamente folosite ├«n investi╚Ťii provin din import. A╚Öteptarea mediului de afaceri este legitim─â ╚Öi deja reprezentan╚Ťii ├«ntreprinderilor mici ╚Öi mijlocii au atras aten╚Ťia c─â fondurile alocate acestor firme s├«nt mai mici dec├«t de obicei, ceea ce este un motiv de nemul╚Ťumire.

A╚Öadar, fiecare ├«╚Öi dore╚Öte, din ra╚Ťiuni diferite, fonduri europene. Dar esen╚Ťial este rezultatul final ╚Öi anume: c├«╚Ťi bani, c├«te proiecte, ce rezultate. Restul s├«nt vorbe.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: flickr

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.