Patru agende

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Patru agende jpeg

Programul european de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â este, f─âr─â ├«ndoial─â, o ╚Öans─â istoric─â. Nu s├«nt vorbe mari, este o realitate. Niciodat─â Rom├ónia nu a avut la dispozi╚Ťie 80 de miliarde de euro (planul de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â plus aloc─ârile din bugetul multianual) pentru a-i cheltui ╚Öi a-i investi ├«n dezvoltare.

Evident, este vorba despre bani mul╚Ťi. At├«t de mul╚Ťi ├«nc├«t pu╚Ťini rom├óni pot percepe ce ├«nseamn─â aceste sume. Oamenii, spun exper╚Ťii, pot ├«n╚Ťelege indicatorii financiari doar ├«n m─âsura ├«n care ei ├«n╚Öi╚Öi au ├«ncasat o sum─â de bani. Adic─â un cet─â╚Ťean pl─âtit cu salariul mediu nu va putea ╚Öti cu adev─ârat ce ├«nseamn─â un miliard de euro. Dac─â a luat un ├«mprumut de 100.000 de euro, de exemplu, va ├«n╚Ťelege ce ├«nseamn─â suma respectiv─â. ╚śi, bine├«n╚Ťeles, ├«╚Öi poate imagina, ├«n consecin╚Ť─â, valoarea de utilizare a unor sume de c├«teva ori mai mari. Ridic├«nd nivelul, managerii unor companii mari administreaz─â bugete care pot ajunge p├«n─â la milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

O parantez─â destul de lung─â arat─â c─â oamenii au experien╚Ťe diferite raportate la bani, iar c├«nd vine vorba despre miliarde de euro chiar ╚Öi ├«ntrebuin╚Ťarea banilor poate fi greu de ├«n╚Ťeles.

De fapt, programul na╚Ťional de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â scoate ├«n eviden╚Ť─â mai mult ca niciodat─â modul diferit de raportare a actorilor publici ├«n fa╚Ťa banilor. Cum se spune, preten╚Ťios, ÔÇ×agendaÔÇŁ. Este diferit─â, iar acest lucru se vede clar acum, c├«nd miza s├«nt fondurile din noul program european.

Politicienii s├«nt interesa╚Ťi de dou─â lucruri: s─â vehiculeze sumele mari, miliardele, ╚Öi s─â distribuie banii. ├Än ultimele s─âpt─âm├«ni, i-am auzit vorbind despre miliarde de euro ╚Öi despre cum se vor ├«mp─âr╚Ťi aceste fonduri c─âtre diverse domenii ╚Öi pe diverse axe, cerute de regulile europene. Nu este nimic gre╚Öit, doar c─â opinia public─â a╚Öteapt─â informa╚Ťii mai detaliate, care s─â coboare p├«n─â la proiecte concrete, care vor fi finan╚Ťate. Dar politicienilor le place aceast─â ambiguitate. Transmit mesajul c─â ╚Öi-au f─âcut treaba, c─â au ├«mp─âr╚Ťit banii ├«n folosul ╚Ť─ârii ╚Öi dup─â aceea pot sta lini╚Öti╚Ťi.

Politicienii din opozi╚Ťie s├«nt, din p─âcate, jalnici. Ei amenin╚Ť─â c─â, dac─â planul na╚Ťional nu va fi supus aprob─ârii Parlamentului, vor bloca cre╚Öterea contribu╚Ťiei financiare a Rom├óniei la Uniunea European─â. Trebuie spus c─â o cre╚Ötere a contribu╚Ťiei este esen╚Ťial─â pentru Rom├ónia ╚Öi chiar pentru Uniunea European─â, pentru c─â programul de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â a fost g├«ndit ├«n leg─âtur─â cu o cre╚Ötere a contribu╚Ťiilor tuturor statelor europene, nu doar a Rom├óniei. ├Än aceste condi╚Ťii, a condi╚Ťiona aprobarea cre╚Öterii nivelului contribu╚Ťiei Rom├óniei de trecerea planului na╚Ťional prin Parlament (altfel, o cerin╚Ť─â justificat─â) este un ╚Öantaj politic de duzin─â. Pentru c─â afecteaz─â Rom├ónia ╚Öi nu puterea politic─â.

Dup─â ce politicienii au ├«mp─âr╚Ťit banii, vine r├«ndul administra╚Ťiei s─â ├«╚Öi fac─â treaba. Respectiv, administra╚Ťia local─â sau central─â trebuie s─â scrie proiectele care s─â aduc─â efectiv banii ├«mp─âr╚Ťi╚Ťi de politicieni. Pare simplu, dar de la intrarea Rom├óniei ├«n Uniunea European─â lucrurile s-au ├«mpotmolit de fiecare dat─â la proiecte ╚Öi programe ÔÇô ├«n general, la birocra╚Ťia administra╚Ťiei.

De altfel, administra╚Ťia are o agend─â a ei privind fondurile europene. Func╚Ťionarii s├«nt interesa╚Ťi de banii europeni, ├«n primul r├«nd, prin prisma salariului lor. Adic─â angaja╚Ťii din sectorul public care lucreaz─â cu fonduri europene au avut, de-a lungul timpului, sporuri de salarii pl─âtite din fonduri europene.

Bugetele europene multianuale au fost perfecte pentru func╚Ťionarii din Rom├ónia, pentru c─â au l─âsat de pe un an pe altul ceea ce nu puteau sau nu voiau s─â fac─â. Astfel, s-a ajuns la comoda situa╚Ťie ├«n care timpul trece, leafa ÔÇô din fonduri europene ÔÇô merge. Nu a existat nici o presiune ca absorb╚Ťia fondurilor europene s─â creasc─â sau ca programele s─â fie lansate la timp. Nu a existat nici o monitorizare a performan╚Ťelor administra╚Ťiei locale sau centrale cu privire la fondurile europene. De aceea, exist─â riscul ca noul program na╚Ťional de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â s─â fie tratat cu aceea╚Öi nep─âsare ╚Öi lentoare de func╚Ťionarii care vor trebui s─â scrie proiectele, iar rezultatele s─â fie asem─ân─âtoare cu cele de p├«n─â acum, adic─â o rat─â sc─âzut─â a absorb╚Ťiei.

A treia agend─â este cea a publicului. Cet─â╚Ťenii ├«╚Öi doresc sau ar trebui s─â ├«╚Öi doreasc─â utilizarea c├«t mai multor bani europeni. De asemenea, ar trebui s─â fie informa╚Ťi despre folosirea fondurilor. Probabil c─â mijlocul cel mai eficient de comunicare cu publicul este prin pancartele afi╚Öate obligatoriu la locul ├«n care are loc o construc╚Ťie sau o investi╚Ťie. ├Än felul acesta, rom├ónii pot vedea c─â metroul, pensiunea sau hotelul ├«n care se cazeaz─â, re╚Ťeaua de ap─â sau re╚Ťeaua de gaze din comuna lor, sala ├«n care fac sport, toate au fost construite cu bani europeni. Dar c├«╚Ťi dintre cet─â╚Ťeni se uit─â la panourile construc╚Ťiilor pe l├«ng─â care trec?

├Än fine, a patra agend─â este a mediului de afaceri. Companiile se a╚Öteapt─â ca programele cu fonduri europene s─â ajung─â p├«n─â la cap─ât, adic─â p├«n─â la fi executate, pentru c─â astfel banii r─âm├«n ├«n economia rom├óneasc─â. Doar o parte, pentru c─â unele materii prime ╚Öi echipamente folosite ├«n investi╚Ťii provin din import. A╚Öteptarea mediului de afaceri este legitim─â ╚Öi deja reprezentan╚Ťii ├«ntreprinderilor mici ╚Öi mijlocii au atras aten╚Ťia c─â fondurile alocate acestor firme s├«nt mai mici dec├«t de obicei, ceea ce este un motiv de nemul╚Ťumire.

A╚Öadar, fiecare ├«╚Öi dore╚Öte, din ra╚Ťiuni diferite, fonduri europene. Dar esen╚Ťial este rezultatul final ╚Öi anume: c├«╚Ťi bani, c├«te proiecte, ce rezultate. Restul s├«nt vorbe.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: flickr

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.