Patru agende

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Patru agende jpeg

Programul european de redresare și reziliență este, fără îndoială, o șansă istorică. Nu sînt vorbe mari, este o realitate. Niciodată România nu a avut la dispoziție 80 de miliarde de euro (planul de redresare și reziliență plus alocările din bugetul multianual) pentru a-i cheltui și a-i investi în dezvoltare.

Evident, este vorba despre bani mulți. Atît de mulți încît puțini români pot percepe ce înseamnă aceste sume. Oamenii, spun experții, pot înțelege indicatorii financiari doar în măsura în care ei înșiși au încasat o sumă de bani. Adică un cetățean plătit cu salariul mediu nu va putea ști cu adevărat ce înseamnă un miliard de euro. Dacă a luat un împrumut de 100.000 de euro, de exemplu, va înțelege ce înseamnă suma respectivă. Și, bineînțeles, își poate imagina, în consecință, valoarea de utilizare a unor sume de cîteva ori mai mari. Ridicînd nivelul, managerii unor companii mari administrează bugete care pot ajunge pînă la milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

O paranteză destul de lungă arată că oamenii au experiențe diferite raportate la bani, iar cînd vine vorba despre miliarde de euro chiar și întrebuințarea banilor poate fi greu de înțeles.

De fapt, programul național de redresare și reziliență scoate în evidență mai mult ca niciodată modul diferit de raportare a actorilor publici în fața banilor. Cum se spune, pretențios, „agenda”. Este diferită, iar acest lucru se vede clar acum, cînd miza sînt fondurile din noul program european.

Politicienii sînt interesați de două lucruri: să vehiculeze sumele mari, miliardele, și să distribuie banii. În ultimele săptămîni, i-am auzit vorbind despre miliarde de euro și despre cum se vor împărți aceste fonduri către diverse domenii și pe diverse axe, cerute de regulile europene. Nu este nimic greșit, doar că opinia publică așteaptă informații mai detaliate, care să coboare pînă la proiecte concrete, care vor fi finanțate. Dar politicienilor le place această ambiguitate. Transmit mesajul că și-au făcut treaba, că au împărțit banii în folosul țării și după aceea pot sta liniștiți.

Politicienii din opoziție sînt, din păcate, jalnici. Ei amenință că, dacă planul național nu va fi supus aprobării Parlamentului, vor bloca creșterea contribuției financiare a României la Uniunea Europeană. Trebuie spus că o creștere a contribuției este esențială pentru România și chiar pentru Uniunea Europeană, pentru că programul de redresare și reziliență a fost gîndit în legătură cu o creștere a contribuțiilor tuturor statelor europene, nu doar a României. În aceste condiții, a condiționa aprobarea creșterii nivelului contribuției României de trecerea planului național prin Parlament (altfel, o cerință justificată) este un șantaj politic de duzină. Pentru că afectează România și nu puterea politică.

După ce politicienii au împărțit banii, vine rîndul administrației să își facă treaba. Respectiv, administrația locală sau centrală trebuie să scrie proiectele care să aducă efectiv banii împărțiți de politicieni. Pare simplu, dar de la intrarea României în Uniunea Europeană lucrurile s-au împotmolit de fiecare dată la proiecte și programe – în general, la birocrația administrației.

De altfel, administrația are o agendă a ei privind fondurile europene. Funcționarii sînt interesați de banii europeni, în primul rînd, prin prisma salariului lor. Adică angajații din sectorul public care lucrează cu fonduri europene au avut, de-a lungul timpului, sporuri de salarii plătite din fonduri europene.

Bugetele europene multianuale au fost perfecte pentru funcționarii din România, pentru că au lăsat de pe un an pe altul ceea ce nu puteau sau nu voiau să facă. Astfel, s-a ajuns la comoda situație în care timpul trece, leafa – din fonduri europene – merge. Nu a existat nici o presiune ca absorbția fondurilor europene să crească sau ca programele să fie lansate la timp. Nu a existat nici o monitorizare a performanțelor administrației locale sau centrale cu privire la fondurile europene. De aceea, există riscul ca noul program național de redresare și reziliență să fie tratat cu aceeași nepăsare și lentoare de funcționarii care vor trebui să scrie proiectele, iar rezultatele să fie asemănătoare cu cele de pînă acum, adică o rată scăzută a absorbției.

A treia agendă este cea a publicului. Cetățenii își doresc sau ar trebui să își dorească utilizarea cît mai multor bani europeni. De asemenea, ar trebui să fie informați despre folosirea fondurilor. Probabil că mijlocul cel mai eficient de comunicare cu publicul este prin pancartele afișate obligatoriu la locul în care are loc o construcție sau o investiție. În felul acesta, românii pot vedea că metroul, pensiunea sau hotelul în care se cazează, rețeaua de apă sau rețeaua de gaze din comuna lor, sala în care fac sport, toate au fost construite cu bani europeni. Dar cîți dintre cetățeni se uită la panourile construcțiilor pe lîngă care trec?

În fine, a patra agendă este a mediului de afaceri. Companiile se așteaptă ca programele cu fonduri europene să ajungă pînă la capăt, adică pînă la fi executate, pentru că astfel banii rămîn în economia românească. Doar o parte, pentru că unele materii prime și echipamente folosite în investiții provin din import. Așteptarea mediului de afaceri este legitimă și deja reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii au atras atenția că fondurile alocate acestor firme sînt mai mici decît de obicei, ceea ce este un motiv de nemulțumire.

Așadar, fiecare își dorește, din rațiuni diferite, fonduri europene. Dar esențial este rezultatul final și anume: cîți bani, cîte proiecte, ce rezultate. Restul sînt vorbe.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: flickr

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

miruta cladire chirii jpg
„Ați auzit de furt cu sacul, cu remorca sau cu portbagajul...Dar cu clădirea întreagă?” Ce a descoperit ministrul Economiei
Ministerul Economiei a pierdut, timp de aproape două decenii, sume importante de bani, deși deține o clădire în București cu 54 de birouri ocupate de diverse firme.
Cetatea Alba Carolina Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (48) jpg
Cetatea superbă din România de care s-au îndrăgostit turiștii străini: „A fost o surpriză minunată”
România este un adevărat cufăr de comori atunci când vine vorba despre potențialul turistic. Iar o cetate renumită deja a strâns aproape 40.000 de recenzii pe Google, după ce numeroși vizitatori din toate colțurile lumii s-au îndrăgostit de acest loc plin de istorie și de frumusețe.
mona segall jpg
Mona Segall, producătoarea „Asia Express”, despre noul sezon: „Nu mai există asemenea probleme”
Mona Segall trăiește pentru televiziune. Spune despre ea însăși că nu are viață dincolo de platourile de filmare, iar acest lucru se reflectă în pasiunea și profesionalismul cu care lucrează la fiecare producție. „Asia Express” este una dintre cele mai de succes emisiuni ale Antenei 1, iar din toamn
Canicula FOTO Shutterstock jpg
Urmează o săptămână de căldură sufocantă. Când scad temperaturile
Meteorologii au actualizat prognoza pentru perioada 21 iulie – 18 august 2025, iar estimările anunță o săptămână de caniculă intensă în toată țara, urmată de o perioadă cu temperaturi apropiate de normalul climatologic sau ușor peste acesta.
munteanu louis rps6794 jpeg
Nu este Lille! O altă echipă din Franța este, de fapt, pe urmele lui Louis Munteanu
Louis Munteanu, 23 d ani, este sub contract cu CFR Cluj până-n vara anului 2028.
1 creier shutterstock 65181187 jpg jpeg
Evită aceste tipuri de alimente, „micșorează” creierul!
Unele dintre gustările tale preferate ar putea avea un impact direct asupra sănătății creierului, avertizează neurochirurgul Dr. Raveesh Sunkara. Acesta a efectuat peste 1.000 de intervenții chirurgicale pe creier și atrage atenția asupra a trei tipuri de alimente care pot contribui la micșorarea cr
aeroport foto pixabay jpg
Cele cinci greșeli pe care mulți români le fac când pleacă în vacanță: „Ești pe cont propriu”
De multe ori putem cădea în capcana de a crede că tot ce trebuie să facem pentru a pleca în vacanță este să rezervăm o cameră de hotel, iar a doua zi deja vom fi în avion către destinația aleasă.
OpenAI ChatGPT foto pixabay jpg
Premieră pentru Inteligența Artificială. ChatGPT şi Gemini au câștigat aurul la Olimpiada Internaţională de Matematică
Modelele de inteligenţă artificială dezvoltate de Google şi OpenAI au obţinut medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică, pentru prima dată în istoria competiţiei.
autostrada de centura bucuresti A0 foto Facebook jpg
O parte din cel mai întârziat lot al A0 Nord ar putea fi deschis circulației cu șase luni mai devreme. Care este stadiul lucrărilor
Cel mai întârziat tronson al Autostrăzii de Centură A0 a Capitalei, aflat între DN1 și DN1A, ar putea fi deschis circulației cu aproximativ șase luni înainte de termenul contractual, potrivit estimărilor autorităților din Transporturi.