Patru agende

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Patru agende jpeg

Programul european de redresare și reziliență este, fără îndoială, o șansă istorică. Nu sînt vorbe mari, este o realitate. Niciodată România nu a avut la dispoziție 80 de miliarde de euro (planul de redresare și reziliență plus alocările din bugetul multianual) pentru a-i cheltui și a-i investi în dezvoltare.

Evident, este vorba despre bani mulți. Atît de mulți încît puțini români pot percepe ce înseamnă aceste sume. Oamenii, spun experții, pot înțelege indicatorii financiari doar în măsura în care ei înșiși au încasat o sumă de bani. Adică un cetățean plătit cu salariul mediu nu va putea ști cu adevărat ce înseamnă un miliard de euro. Dacă a luat un împrumut de 100.000 de euro, de exemplu, va înțelege ce înseamnă suma respectivă. Și, bineînțeles, își poate imagina, în consecință, valoarea de utilizare a unor sume de cîteva ori mai mari. Ridicînd nivelul, managerii unor companii mari administrează bugete care pot ajunge pînă la milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

O paranteză destul de lungă arată că oamenii au experiențe diferite raportate la bani, iar cînd vine vorba despre miliarde de euro chiar și întrebuințarea banilor poate fi greu de înțeles.

De fapt, programul național de redresare și reziliență scoate în evidență mai mult ca niciodată modul diferit de raportare a actorilor publici în fața banilor. Cum se spune, pretențios, „agenda”. Este diferită, iar acest lucru se vede clar acum, cînd miza sînt fondurile din noul program european.

Politicienii sînt interesați de două lucruri: să vehiculeze sumele mari, miliardele, și să distribuie banii. În ultimele săptămîni, i-am auzit vorbind despre miliarde de euro și despre cum se vor împărți aceste fonduri către diverse domenii și pe diverse axe, cerute de regulile europene. Nu este nimic greșit, doar că opinia publică așteaptă informații mai detaliate, care să coboare pînă la proiecte concrete, care vor fi finanțate. Dar politicienilor le place această ambiguitate. Transmit mesajul că și-au făcut treaba, că au împărțit banii în folosul țării și după aceea pot sta liniștiți.

Politicienii din opoziție sînt, din păcate, jalnici. Ei amenință că, dacă planul național nu va fi supus aprobării Parlamentului, vor bloca creșterea contribuției financiare a României la Uniunea Europeană. Trebuie spus că o creștere a contribuției este esențială pentru România și chiar pentru Uniunea Europeană, pentru că programul de redresare și reziliență a fost gîndit în legătură cu o creștere a contribuțiilor tuturor statelor europene, nu doar a României. În aceste condiții, a condiționa aprobarea creșterii nivelului contribuției României de trecerea planului național prin Parlament (altfel, o cerință justificată) este un șantaj politic de duzină. Pentru că afectează România și nu puterea politică.

După ce politicienii au împărțit banii, vine rîndul administrației să își facă treaba. Respectiv, administrația locală sau centrală trebuie să scrie proiectele care să aducă efectiv banii împărțiți de politicieni. Pare simplu, dar de la intrarea României în Uniunea Europeană lucrurile s-au împotmolit de fiecare dată la proiecte și programe – în general, la birocrația administrației.

De altfel, administrația are o agendă a ei privind fondurile europene. Funcționarii sînt interesați de banii europeni, în primul rînd, prin prisma salariului lor. Adică angajații din sectorul public care lucrează cu fonduri europene au avut, de-a lungul timpului, sporuri de salarii plătite din fonduri europene.

Bugetele europene multianuale au fost perfecte pentru funcționarii din România, pentru că au lăsat de pe un an pe altul ceea ce nu puteau sau nu voiau să facă. Astfel, s-a ajuns la comoda situație în care timpul trece, leafa – din fonduri europene – merge. Nu a existat nici o presiune ca absorbția fondurilor europene să crească sau ca programele să fie lansate la timp. Nu a existat nici o monitorizare a performanțelor administrației locale sau centrale cu privire la fondurile europene. De aceea, există riscul ca noul program național de redresare și reziliență să fie tratat cu aceeași nepăsare și lentoare de funcționarii care vor trebui să scrie proiectele, iar rezultatele să fie asemănătoare cu cele de pînă acum, adică o rată scăzută a absorbției.

A treia agendă este cea a publicului. Cetățenii își doresc sau ar trebui să își dorească utilizarea cît mai multor bani europeni. De asemenea, ar trebui să fie informați despre folosirea fondurilor. Probabil că mijlocul cel mai eficient de comunicare cu publicul este prin pancartele afișate obligatoriu la locul în care are loc o construcție sau o investiție. În felul acesta, românii pot vedea că metroul, pensiunea sau hotelul în care se cazează, rețeaua de apă sau rețeaua de gaze din comuna lor, sala în care fac sport, toate au fost construite cu bani europeni. Dar cîți dintre cetățeni se uită la panourile construcțiilor pe lîngă care trec?

În fine, a patra agendă este a mediului de afaceri. Companiile se așteaptă ca programele cu fonduri europene să ajungă pînă la capăt, adică pînă la fi executate, pentru că astfel banii rămîn în economia românească. Doar o parte, pentru că unele materii prime și echipamente folosite în investiții provin din import. Așteptarea mediului de afaceri este legitimă și deja reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii au atras atenția că fondurile alocate acestor firme sînt mai mici decît de obicei, ceea ce este un motiv de nemulțumire.

Așadar, fiecare își dorește, din rațiuni diferite, fonduri europene. Dar esențial este rezultatul final și anume: cîți bani, cîte proiecte, ce rezultate. Restul sînt vorbe.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: flickr

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

702695345 18447090661118268 7381810304273161725 n jpg
Sportiv paralimpic britanic, medaliat la Paris 2024, acuzat de 11 violuri. Alte șase acuzații vizează agresiuni sexuale și strangulare
Un sportiv paralimpic britanic, care a câștigat medalia de argint la Jocurile Paralimpice de la Paris din 2024, a fost pus sub acuzare pentru 11 fapte de viol. Lee Fryer, în vârstă de 26 de ani, este vizat de alte acuzații grave, printre care strangulare intenționată și agresiune.
01 ANIVERSARE FRF GALA EURO 1984 (8 12 2014) jpg
„Să te muți în 3 zile de-aici!” Drama lui Dudu Georgescu, dublu câștigător al „Ghetei de Aur”. Și-a pierdut casa primită pentru performanțele sale și a murit în Canada
Dudu Georgescu a câștigat de două ori „Gheata de Aur”, a înscris mai multe goluri într-un sezon decât aproape toți marii atacanți ai Europei și a rămas cel mai bun marcator din istoria primei ligi românești. Dar omul care a făcut istorie pentru Dinamo a trăit și umilința de a-și pierde casa.
matura istock jpg
Motivul pentru care trebuie să pui un ciorap pe mătură. Un truc de real ajutor
Este un truc care, la prima vedere, poate părea destul de neobișnuit. Dar, în realitate, el este mult mai util decât am crezut, motiv pentru care își menține popularitatea indiferent de cât de mult timp ar trece.
Căpitanul Smit Machchhar, pilotul avionului flydubai
Alertă de terorism. Șefii serviciilor de securitate din SUA avertizează companiile aeriene cu privire la amenințările de deturnare și atacuri teroriste din partea Al-Qaeda
Autoritățile americane de securitate avertizează companiile aeriene cu privire la riscul unor deturnări și atacuri ale Al-Qaida, la câteva săptămâni după incidentul din cursa Flydubai.
ciolacu&docutz fb gigel stirbu png jpeg
Constantin Toma acuză că Marcel Ciolacu a fost executat politic după botezul de la Timișoara: „N-a ieșit vinovat nici finul, nici nașul”
Primarul Buzăului, Constantin Toma, susține că fostul lider PSD Marcel Ciolacu a fost sacrificat politic după botezul organizat de familia Simonis. Edilul afirmă că întreaga responsabilitate publică a fost transferată asupra acestuia odată cu scandalul blănii de șinșila.
aeroportul Bruxelles Zaventem FOTO shutterstock jpg
Zboruri anulate în masă în Belgia, luni, 23 noiembrie. MAE îi avertizează pe românii care au bilete de avion
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis o atenționare de călătorie pentru românii care se află, tranzitează sau intenționează să ajungă în Belgia.
inchisoare jpg
A făcut închisoare în locul altui bărbat pentru o faptă pe care nu a comis-o. Cum a fost posibilă eroarea uriașă
O eroare uriașă a autorităților din Italia l-a trimis în închisoare pe un om nevinovat. A petrecut 13 zile după gratii pentru o condamnare care aparținea unui alt bărbat, cu care avea exact aceleași date de identificare.
pexels bogdanchirea 40602838 jpg
A plătit 3.000 de euro pentru o vacanță pe o insulă celebră din Italia și a plecat dezamăgit. „Este supraevaluată”
O vacanță de zece zile, pentru care a cheltuit aproximativ 3.000 de euro, s-a transformat într-o dezamăgire pentru un turist care spera să descopere unele dintre cele mai frumoase plaje ale Mediteranei.
Târgul de Crăciun din Craiova, vizitat de zeci de mii de turiști
Olguța Vasilescu: „Craiova e deja sub asediu”. Turiști din Venezuela, Africa de Sud și alte țări au luat cu asalt orașul
Orașul Craiova este deja luată cu asalt de turiști străini, deși luna decembrie nici nu a început. Vizitatori din Olanda, Marea Britanie, Franța, Polonia, Serbia, Africa de Sud și Venezuela au ajuns în orașul din Oltenia, atrași de Târgul de Crăciun, desemnat anul trecut cel mai frumos din Europa.