Patria ca loc de veci

Publicat în Dilema Veche nr. 154 din 19 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Acum 20 de ani, vecinii mei de la ţară visau să cumpere trei case în sat, pentru fiecare dintre copii. Sondor sau tractorist erau carierele considerate sigure: cum să se lase statul de petrol sau agricultură? În vremea aceea, capul familiei, de meserie electrician, avea un statut asemănător cu cel al fizicianului atomic la oraş: el stăpînea misterele ştiinţei, aplicate la bec. Un corifeu. Astăzi, la numărătoarea copiilor, lucrurile s-au complicat rău faţă de planul iniţial: unul e în Spania, altul - în cel mai apropiat oraş, şef într-un depozit privat de materiale nemţeşti, iar ultimul - casier la un Peco, unde vinde benzină scoasă de alţi sondori, din Golf sau Siberia. În sat n-a mai rămas nici unul dintre fiii electricianului - însă locuiesc acum acolo porcii lor, pe care bătrînii îi cresc pentru sărbători. Sondorii s-au împuţinat, la fel ca petrolul, iar rangul tractoriştilor a rămas cu mult în urma birtaşilor. O meserie re-apărută la marginea însetată a satului românesc, odată cu rachiul ieftin şi prost şi pe datorie (căruia îi datorăm, între altele, răscoala de la 1907). Păi, ce altceva ai de ales? Beţie sau revoltă: meniul e fix de cîteva sute de ani. Între toţi plecaţii din sat, cazul căpşunarului e cel mai curios. Îl ştiu de cînd s-a născut. Era băiatul cel mic, mereu smiorcăit, mereu purtător de muci amestecaţi cu nisip de la desele trînte pe care le lua la joacă. Prima oară a purtat chiloţi pe la şase ani, apoi pantaloni, pe la zece. Am jucat fotbal în praful de pe uliţă aproape o veşnicie, pînă cînd a venit vremea să mergem fiecare la treburile lui. Şi-am mai auzit de el cînd s-a întors în ţară, îmbrăcat cu geacă de piele din mall-ul spaniol şi convins că "pentru noi, ăştia amărîţii, acolo e soluţia". Dintre toţi fraţii, pare cel mai relaxat. Ceilalţi, rămaşi aici, cu nevastă şi copii, au deja sprîncenele aduse spre nas, în încrîncenarea aceea a omului de la ţară, hotărît să-i scoată din competiţie pe figuranţii de la oraş. El însă s-a adaptat nu doar vieţii de acolo, ci şi expresiei faciale: îi e mai uşor să zîmbească şi la fel de uşor să ofteze. Trăirea, mă gîndesc, o fi o chestie preţuită în Spania. Cei mai mulţi dintre căpşunari au un plan simplu: să strîngă ceva bani şi să se întoarcă aici, la o afacere. Din nefericire, ceea ce nu ştiu ei este că fiecare an petrecut departe îi îndepărtează de planul ăsta, chiar dacă banii se strîng undeva într-un cont (în cazurile rare). Şi asta pentru că România pe care o ştiau se schimbă poate mai repede decît Spania în care s-au adaptat. Nu contează în ce direcţie: important e că locul ăsta are reguli noi (nu neapărat legi, cît cutume) la fiecare doi-trei ani... Mulţi dintre cei care au plecat în anii ’80, în special peste Ocean, nu s-au mai întors niciodată. Pentru ei, schimbarea e atît de mare încît anulează chiar argumentele pe care le-au avut ca să plece. Ştiu cazuri ale unor oameni care s-au operat pe suflet, fără anestezie (OK, cu un pic de Jack Daniels!), ca să devină americani. Au scos de acolo copilăria, blocul vecin văzut pe geamul bucătăriei, mărţişoarele, mirosul de asfalt încins în august şi-o mulţime de alte lucruri cu care România ne ţine legaţi. Pentru ei, ţara nu mai e decît originea, iar America a devenit patria. "La noi" înseamnă Cleveland, nu Pantelimon. Căpşunarii sînt diferiţi. Ei pleacă la serviciu. Se întorc după şase luni şi pleacă din nou. Cel mai important lucru: muncesc acolo ca să se laude aici. Uitaţi-vă la casele ridicate în satele de emigranţi. De ce nu le-au făcut în Spania? Pentru că acolo nu i-ar fi băgat nimeni în seamă, pentru că acolo n-au nici un vecin care trebuie neapărat să moară de oftică. Şi pentru că cei mai mulţi dintre ei visează să se retragă aici. Ceea ce ne aduce la definiţia modernă a patriei: ea e acolo unde te simţi bine să mori, nu neapărat să trăieşti. Iar dacă vecinul meu simte acelaşi lucru, probabil că visul tatălui se va împlini cumva, la final. Nici nu va fi nevoie de vreo mare investiţie în sat. Nu locuri de casă. Doar cîteva locuri de veci.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.