Patimile comunismului

Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

├Än  ultima sa carte ÔÇô Despre comunism. Destinul unei religii politice, Editura Humanitas, 2011 ÔÇô, Vladimir Tism─âneanu reconfirm─â c─â este st─âp├«nul deplin al subiectului. ├Äntr-o privin┼ú─â, Vladimir Tism─âneanu seam─ân─â cu Emil Cioran: este capabil s─â scrie carte dup─â carte, care mai de care mai interesant─â ┼či mai provocatoare, despre acela┼či subiect. ├Äntrebat cum de a scris 15 c─âr┼úi despre acela┼či lucru, Cioran invoca obsesia. Cu alte cuvinte, Cioran scria pentru c─â nu putea uita. Vladimir Tism─âneanu scrie pentru c─â nu admite ca noi s─â uit─âm. Nu avem voie s─â uit─âm comunismul, iar Vladimir Tism─âneanu are grij─â de asta, duc├«nd mai departe respectul absolut pentru memoria integral─â ca suprem ┼či mandatoriu exerci┼úiu etic, a┼ča cum neuita┼úii Monica Lovinescu ┼či Virgil Ierunca cereau. Mi-l imaginez pe Vladimir Tism─âneanu ca pe un paznic al con┼čtiin┼úei colective ÔÇô c├«nd adoarme, toropit─â de relativismul derutant al vremii noastre, ┼či e gata s─â alunece ├«n eroare f─âr─â s─â-┼či dea seama,  el o treze┼čte cu un ┼čoc de adev─âr (o carte despre comunism) ┼či o readuce ├«n cadrul reperelor fire┼čti. Nu cunosc pe altcineva care poveste┼čte mai bine comunismul. ┼×tiu, fire┼čte, pove┼čti cutremur─âtoare  despre oameni obi┼čnui┼úi deveni┼úi eroi sau tic─âlo┼či ├«ntr-o secund─â, despre victime ┼či c─âl─âi care ├«┼či inverseaz─â rolurile ├«n chip cu totul nea┼čteptat, despre turn─âtori ┼či turna┼úi, despre cruzime programat─â ┼či inexplicabile gesturi de compasiune, ┼či a┼ča mai departe. Pove┼čtile comunismului au, la nivelul con┼čtiin┼úei individuale,  magnitudini dostoievskiene, epuiz├«nd  putin┼úele etice ale umanului ├«n toate sensurile posibile. Vladimir Tism─âneanu, ├«ns─â, are darul unic de a transfera asemenea pove┼čti adev─ârate la nivelul sistemului ÔÇô el poveste┼čte sistemul, ├«l analizeaz─â povestindu-l. Dup─â ┼čtiin┼úa mea, numai Vladimir Tism─âneanu practic─â aceast─â abordare a comunismului. 

Cum spuneam, Vladimir Tism─âneanu este dintre cei care nu vor s─â lase tema comunismului s─â cad─â ├«n desuetudine plictisitoare. Dup─â cum se ┼čtie, comunismul este salvat ├«n ochii omenirii chiar ┼či dup─â 1990 pentru c─â este controversat. Nazismul face unanimitate: a fost o crim─â, o oroare, o catastrof─â. Comunismul, ├«ns─â, se discut─â. Comunismul, a┼ča cum a fost el, se salveaz─â prin simplul fapt c─â ├«nc─â dezbatem dac─â e bun ├«n sine, dar a fost r─âu aplicat, sau dac─â este r─âu ├«n sine ┼či nu poate fi niciodat─â altfel aplicat. Aceast─â dezbatere, admisibil─â intelectualmente, este moralmente strig─âtoare la cer. ├Än acest context, Vladimir Tism─âneanu a ales calea cea mai onest─â: spune tot despre subiect. Lumineaz─â faptele din toate unghiurile, cu abunden┼ú─â de detalii. Vorbe┼čte despre comunism din perspectiv─â politic─â ┼či ideologic─â, din perspectiva psihologiei personajelor care au f─âcut comunismul ┼či a celor care au fost strivite de comunism, din perspectiva grupurilor favorizate ┼či a grupurilor reprimate. Comunismul ÔÇô ne spune de fapt Vladimir Tism─âneanu ÔÇô trebuie citit din toate unghiurile. ┼×i din oricare l-am citi, ajungem la aceea┼či concluzie: la vremea lui a fost atroce ┼či, c├«nd vremea i-a trecut, a devenit periculos. La lansarea c─âr┼úii, editorul Gabriel Liiceanu spunea c─â vede cum activitatea intelectual─â a lui Vladimir Tism─âneanu, prodigioas─â ┼či neobosit─â, rode┼čte. Dac─â Vladimir Tism─âneanu s-a clasicizat deja ├«n postura de expert de prim rang al maladiilor ideologice ale secolului trecut, au ap─ârut tineri rom├óni ├«n urma lui ┼či datorit─â lui. S├«nt tineri care se ocup─â de comunism f─âr─â s─â-l fi tr─âit direct, tineri pentru care comunismul nu mai este o traum─â personal─â. Forma┼úi de Vladimir Tism─âneanu, ei vor fi m─ârturisitorii post-comunismului ┼či e bine s─â m─ârturiseasc─â vremurile de acum, ┼čtiindu-le bine pe cele de dinainte. 

Cu aceast─â carte ├«n m├«ini, e bine de ┼čtiut c─â asasinarea lui Ioan Petru Culianu a ucis ┼či unul dintre cele mai promi┼ú─âtoare proiecte interdisciplinare de care am auzit vreodat─â: un studiu coautorat de V. Tism─âneanu ┼či de I.P. Culianu despre religiile politice. La 21 mai 1991, acest proiect era pe agenda am├«ndurora. Citi┼úi aceast─â carte excelent─â ┼či juca┼úi-v─â imagin├«nd cam ce ar fi ad─âugat I.P. Culianu ÔÇô ┼či politica, dar ┼či o carte despre politic─â pot fi, ├«mpreun─â, un joc combinatoriu al min┼úii, nu-i a┼ča? 

Politica este un exerci┼úiu de credin┼ú─â. Credin┼úele ne mi┼čc─â ├«n lume, ┼či nimic altceva. Faptul c─â, ├«n limbajul comun, c├«nd spui ÔÇ×credin┼ú─âÔÇť primul g├«nd zboar─â la religie, spune ceva. Epoca de dup─â c─âderea URSS, pe care unii au numit-o superficial ÔÇ×a post-ideologiilorÔÇť, este o confirmare a celor care, aidoma lui Mircea Eliade, tot spun c─â homo religiosus tr─âie┼čte ┼či e mai viu ca niciodat─â. Dar chiar ┼či a┼ča, m─â ├«ntreb dac─â nu e prea mult s─â spui despre comunism c─â e o religie. Sigur, o religie politic─â sau ÔÇô a┼ča cum prefer─â Vladimir Tism─âneanu s─â spun─â ÔÇô o religie secular─â. Conceptul ├«n sine are, deja, carier─â academic─â serioas─â ÔÇô vine dinspre intelectuali catolici sau protestan┼úi de calibru greu, precum Paul Tillich sau Eric Voegelin. ┼×i totu┼či, nu m─â pot opri s─â ├«ntreb: nu e cam mult s─â spui despre o doctrin─â politic─â totalitar─â c─â este o religie? Orice orbire frenetic─â e religie? Orice ideal care arde sim┼úurile fundamentale ale omenescului e mistic? Orice individ care fanatizeaz─â mase atinge mitul? Iar despre comunism, ├«ntrebarea ├«ntreb─ârilor: E posibil─â o religie f─âr─â Dumnezeu? O religie atee? Poate fi transcendent un proiect ÔÇ×materialist-┼čtiin┼úificÔÇť de societate? Nu cumva ne fur─â ├«ndr─âzneala metaforei ┼či provocarea paradoxului?  

├Än orice caz, Vladimir Tism─âneanu este un autor superb preocupat de o monstruozitate. Prin urmare, nici una dintre c─âr┼úile sale nu trebuie l─âsat─â necitit─â. Nici aceasta ┼či, o spun cu ├«ncredere ner─âbd─âtoare, nici urm─âtoarele.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.