Patimile comunismului

Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

În  ultima sa carte – Despre comunism. Destinul unei religii politice, Editura Humanitas, 2011 –, Vladimir Tismăneanu reconfirmă că este stăpînul deplin al subiectului. Într-o privinţă, Vladimir Tismăneanu seamănă cu Emil Cioran: este capabil să scrie carte după carte, care mai de care mai interesantă şi mai provocatoare, despre acelaşi subiect. Întrebat cum de a scris 15 cărţi despre acelaşi lucru, Cioran invoca obsesia. Cu alte cuvinte, Cioran scria pentru că nu putea uita. Vladimir Tismăneanu scrie pentru că nu admite ca noi să uităm. Nu avem voie să uităm comunismul, iar Vladimir Tismăneanu are grijă de asta, ducînd mai departe respectul absolut pentru memoria integrală ca suprem şi mandatoriu exerciţiu etic, aşa cum neuitaţii Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca cereau. Mi-l imaginez pe Vladimir Tismăneanu ca pe un paznic al conştiinţei colective – cînd adoarme, toropită de relativismul derutant al vremii noastre, şi e gata să alunece în eroare fără să-şi dea seama,  el o trezeşte cu un şoc de adevăr (o carte despre comunism) şi o readuce în cadrul reperelor fireşti. Nu cunosc pe altcineva care povesteşte mai bine comunismul. Ştiu, fireşte, poveşti cutremurătoare  despre oameni obişnuiţi deveniţi eroi sau ticăloşi într-o secundă, despre victime şi călăi care îşi inversează rolurile în chip cu totul neaşteptat, despre turnători şi turnaţi, despre cruzime programată şi inexplicabile gesturi de compasiune, şi aşa mai departe. Poveştile comunismului au, la nivelul conştiinţei individuale,  magnitudini dostoievskiene, epuizînd  putinţele etice ale umanului în toate sensurile posibile. Vladimir Tismăneanu, însă, are darul unic de a transfera asemenea poveşti adevărate la nivelul sistemului – el povesteşte sistemul, îl analizează povestindu-l. După ştiinţa mea, numai Vladimir Tismăneanu practică această abordare a comunismului. 

Cum spuneam, Vladimir Tismăneanu este dintre cei care nu vor să lase tema comunismului să cadă în desuetudine plictisitoare. După cum se ştie, comunismul este salvat în ochii omenirii chiar şi după 1990 pentru că este controversat. Nazismul face unanimitate: a fost o crimă, o oroare, o catastrofă. Comunismul, însă, se discută. Comunismul, aşa cum a fost el, se salvează prin simplul fapt că încă dezbatem dacă e bun în sine, dar a fost rău aplicat, sau dacă este rău în sine şi nu poate fi niciodată altfel aplicat. Această dezbatere, admisibilă intelectualmente, este moralmente strigătoare la cer. În acest context, Vladimir Tismăneanu a ales calea cea mai onestă: spune tot despre subiect. Luminează faptele din toate unghiurile, cu abundenţă de detalii. Vorbeşte despre comunism din perspectivă politică şi ideologică, din perspectiva psihologiei personajelor care au făcut comunismul şi a celor care au fost strivite de comunism, din perspectiva grupurilor favorizate şi a grupurilor reprimate. Comunismul – ne spune de fapt Vladimir Tismăneanu – trebuie citit din toate unghiurile. Şi din oricare l-am citi, ajungem la aceeaşi concluzie: la vremea lui a fost atroce şi, cînd vremea i-a trecut, a devenit periculos. La lansarea cărţii, editorul Gabriel Liiceanu spunea că vede cum activitatea intelectuală a lui Vladimir Tismăneanu, prodigioasă şi neobosită, rodeşte. Dacă Vladimir Tismăneanu s-a clasicizat deja în postura de expert de prim rang al maladiilor ideologice ale secolului trecut, au apărut tineri români în urma lui şi datorită lui. Sînt tineri care se ocupă de comunism fără să-l fi trăit direct, tineri pentru care comunismul nu mai este o traumă personală. Formaţi de Vladimir Tismăneanu, ei vor fi mărturisitorii post-comunismului şi e bine să mărturisească vremurile de acum, ştiindu-le bine pe cele de dinainte. 

Cu această carte în mîini, e bine de ştiut că asasinarea lui Ioan Petru Culianu a ucis şi unul dintre cele mai promiţătoare proiecte interdisciplinare de care am auzit vreodată: un studiu coautorat de V. Tismăneanu şi de I.P. Culianu despre religiile politice. La 21 mai 1991, acest proiect era pe agenda amîndurora. Citiţi această carte excelentă şi jucaţi-vă imaginînd cam ce ar fi adăugat I.P. Culianu – şi politica, dar şi o carte despre politică pot fi, împreună, un joc combinatoriu al minţii, nu-i aşa? 

Politica este un exerciţiu de credinţă. Credinţele ne mişcă în lume, şi nimic altceva. Faptul că, în limbajul comun, cînd spui „credinţă“ primul gînd zboară la religie, spune ceva. Epoca de după căderea URSS, pe care unii au numit-o superficial „a post-ideologiilor“, este o confirmare a celor care, aidoma lui Mircea Eliade, tot spun că homo religiosus trăieşte şi e mai viu ca niciodată. Dar chiar şi aşa, mă întreb dacă nu e prea mult să spui despre comunism că e o religie. Sigur, o religie politică sau – aşa cum preferă Vladimir Tismăneanu să spună – o religie seculară. Conceptul în sine are, deja, carieră academică serioasă – vine dinspre intelectuali catolici sau protestanţi de calibru greu, precum Paul Tillich sau Eric Voegelin. Şi totuşi, nu mă pot opri să întreb: nu e cam mult să spui despre o doctrină politică totalitară că este o religie? Orice orbire frenetică e religie? Orice ideal care arde simţurile fundamentale ale omenescului e mistic? Orice individ care fanatizează mase atinge mitul? Iar despre comunism, întrebarea întrebărilor: E posibilă o religie fără Dumnezeu? O religie atee? Poate fi transcendent un proiect „materialist-ştiinţific“ de societate? Nu cumva ne fură îndrăzneala metaforei şi provocarea paradoxului?  

În orice caz, Vladimir Tismăneanu este un autor superb preocupat de o monstruozitate. Prin urmare, nici una dintre cărţile sale nu trebuie lăsată necitită. Nici aceasta şi, o spun cu încredere nerăbdătoare, nici următoarele.

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Vine gerul: Cât scad temperaturile și unde continuă să facă viscolul prăpăd. Când scăpăm de frigul cumplit
Vreme deosebit de rece, geroasă noaptea și dimineața, anunță meteorologii în următoarele zile în România. Ninsorile nu se opresc prea curând.
image
Lupul dacic, steagul de luptă dispărut din Dacia. Controversele celui mai enigmatic simbol al anticilor
Lupul dacic, cel mai enigmatic simbol atribuit dacilor, a fost ilustrat pe Columna lui Traian, însă rămășițe ale sale nu au fost descoperite pe teritoriul României.
image
Pe urmele fostei soții a lui Putin: ce s-a ales de proprietățile sale de lux din Europa FOTO
După destrămarea mariajului de 30 de ani cu președintele rus Vladimir Putin, Liudmila Oceretnaia și actualul său soț au acumulat proprietăți de lux în Europa care valorează milioane de dolari.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.