Pașaport de vaccinat

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg

├Än Europa, ritmul vaccin─ârii e ├«n cre╚Ötere. V├«rful celui de-al treilea val al pandemiei nu a fost dep─â╚Öit peste tot, dar perspectivele s├«nt acum mai degrab─â optimiste. Cele mai multe state occidentale ╚Öi-au fixat drept obiectiv s─â vaccineze p├«n─â la 70% din popula╚Ťie p├«n─â la toamn─â. Unele state vor atinge aceast─â ╚Ťint─â; altele, cu o capacitate administrativ─â redus─â, ori pe fondul deficitului de infrastructur─â sanitar─â, nu vor reu╚Öi. Dar, oricum ar fi, via╚Ťa economic─â ├«╚Öi reia ├«ncet cursul. ╚śi tocmai pentru a sus╚Ťine aceast─â normalizare a vie╚Ťii urmeaz─â s─â fie introdus un pa╚Öaport sau certificat care s─â ateste imunizarea: un document care permite celor vaccina╚Ťi s─â se deplaseze, din nou, liber. Un asemenea pa╚Öaport exist─â ├«n Israel, unde o mare parte a popula╚Ťiei a fost deja imunizat─â. ├Äns─â, ├«n Europa, introducerea acestui document st├«rne╚Öte controverse de ordin ╚Ötiin╚Ťific, etic ╚Öi politic. Principalul repro╚Ö e legat de accesul la vaccin: nu po╚Ťi introduce reguli noi bazate pe imunizare dac─â o mare parte din popula╚Ťie nu ajunge la vaccin. Apoi, mai e ├«ngrijorarea legat─â de legitimitatea acestei m─âsuri: nu cumva se ├«ncalc─â drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi sub pretextul c─â ni se ofer─â drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi?

├Än Germania, potrivit unui sondaj, majoritatea ├«╚Öi dore╚Öte introducerea pa╚Öapoartelor vaccinale. Germanii v─âd ├«n acest document o modalitate de a sc─âpa de numeroasele restric╚Ťii impuse de pandemie. Odat─â adoptat, m─âcar cei vaccina╚Ťi ├«╚Öi vor putea relua via╚Ťa de dinainte de criz─â. ├Än Fran╚Ťa, realitatea social─â e ceva mai complicat─â: potrivit unui sondaj de opinie, 77% din francezi nu vor ca accesul la restaurant, s─âli de sport etc. s─â fie condi╚Ťionat de un pa╚Öaport vaccinal; ├«n schimb, 59% ╚Öi-ar dori ca un asemenea document s─â fie cerut la grani╚Ť─â pentru a permite accesul pe teritoriul na╚Ťional. Guvernul de la Paris ╚Öi-a asumat ├«ns─â riscul de a adopta, ├«n premier─â european─â, un model de certificare electronic─â a testelor de depistare COVID-19 ╚Öi de atestare a vaccin─ârii. Dup─â c├«teva s─âpt─âm├«ni de testare, m─âsura a fost introdus─â la nivel experimental doar la controlul anumitor zboruri spre ╚Öi din Corsica, apoi spre ╚Öi dinspre unele ╚Ť─âri extra-europene.

Astfel, fiecare persoan─â testat─â anti-COVID prime╚Öte rezultatul prin SMS, iar rezultatul e transmis automat ╚Öi c─âtre o baz─â de date na╚Ťional─â care poate emite un certificat cu rezultatul testului. Certificatul de vaccinare este ╚Öi el disponibil ├«ntr-o baz─â de date na╚Ťional─â ╚Öi ÔÇ×desc─ârcabilÔÇŁ pe aplica╚Ťia mobil─â. Autentificarea se face prin intermediul unui cod de bare pe care autorit─â╚Ťile ├«l pot verifica cu u╚Öurin╚Ť─â. Un pa╚Öaport electronic, portabil, u╚Öor de folosit, deci utilÔÇŽ

├Äns─â ce func╚Ťioneaz─â bine la nivel experimental ╚Öi la scar─â mic─â nu e sigur c─â va func╚Ťiona ╚Öi la nivel na╚Ťional ori continental. Guvernul ├«ncearc─â acum s─â discute cu companiile aeriene pentru a integra aplica╚Ťia ├«n procesul de check-in. ├Äns─â ariile de utilizare s├«nt mult mai vaste. O comisie interministerial─â analizeaz─â posibilitatea introducerii acestui certificat la intrarea la concerte, festivaluri ╚Öi t├«rguri. O veste bun─â ╚Öi una proast─â pentru organizatorii de evenimente: pe de o parte, prin introducerea unei asemenea m─âsuri se permite redeschiderea unui sector lovit din plin de restric╚Ťii. Obliga╚Ťia de a verifica ÔÇ×pa╚ÖaportulÔÇŁ spectatorilor la intrarea ├«n sala de spectacol e o sarcin─â ingrat─â pentru majoritatea institu╚Ťiilor culturale. Guvernul de la Paris exclude implementarea acestuia ├«n baruri sau restaurante ÔÇô o inechitate destul de greu de explicat.

S├«nt ╚Öi alte necunoscute ├«n ceea ce prive╚Öte introducerea ╚Öi utilizarea acestui pa╚Öaport vaccinal. De pild─â, dac─â va fi sau nu folosit ├«n ╚Öcoli ╚Öi universit─â╚Ťi. Situa╚Ťia e diferit─â de la o ╚Ťar─â la alta: pe alocuri, procesul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt ├«n ╚Öcoal─â nu a fost ├«ntrerupt nici m─âcar ├«n perioadele de v├«rf ale pandemiei. ├Än alte p─âr╚Ťi, ╚Öcolile au fost ├«nchise ╚Öi s-a f─âcut educa╚Ťie de acas─â. ├Än alte state s-au g─âsit formule hibride. Se va introduce o form─â de control a pa╚Öaportului vaccinal ╚Öi la ╚Öcoal─â? Chiar ╚Öi la clasele primare ÔÇô obligatorii?

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.