Pareto și rădăcinile politicii

Alberto MINGARDI
Publicat în Dilema Veche nr. 1011 din 24 august – 30 august 2023
Vilfredo Pareto © wikimedia commons
Vilfredo Pareto © wikimedia commons

Multe dispute politice din ultimii ani au fost descrise ca o confruntare între raționalitatea economică și erupțiile de iraționalitate pe care le numim populism. Dar psihologii cognitivi și economiștii ar sublinia că iraționalitatea politică nu se manifestă doar la insurgenții populiști. În general, cei mai mulți lideri politici se concentrează asupra unor chestiuni practice, fără să se gîndească neapărat în profunzime la ideile pe care le expun.

Vilfredo Pareto, unul dintre primii cartografi moderni ai iraționalității politice, a murit cu o sută de ani în urmă, pe 19 august 1923. Născut în 1848, anul speranței (și al revoluției) liberale pe întinsul întregii Europe, Pareto a murit după ce a fost martor la prăbușirea ordinii liberale și la tragedia Primului Război Mondial. Astăzi, numele său e pomenit adesea cu referire la „optimalitatea Pareto” (momentul în care nu mai poate fi luată nici o măsură de îmbunătățire a situației cuiva fără a deteriora situația altcuiva) sau „principiul Pareto” (ideea potrivit căreia 80% din efecte sînt generate de numai 20% din cauze).

Pareto, mai mult ca sigur, nu și-ar fi imaginat că lumea își va aminti de el pentru aceste două idei. Tatăl său, un inginer, i-a transmis o educație științifică și matematică, pe care a folosit-o pe parcursul carierei sale de manager, căreia i s-a dedicat pînă în jurul vîrstei de 40 de ani.

Cînd încă mai lucra ca manager, s-a implicat în domeniul politicii liberale la Florența, unde a devenit un polemist pugnace și un economist erudit. Dornic să fie auzit, el a corespondat cu economiști francezi și a publicat în limba acestora, străduindu-se întotdeauna să-și extindă conexiunile în cît mai multe direcții. I-a scris și prim-ministrului liberal britanic William Gladstone, iar Gladstone i-a răspuns.

Dintre numeroșii săi corespondenți, cel cu care își scria cel mai des era Maffeo Pantaleoni, un universitar de carieră cu zece ani mai tînăr, dar mai experimentat ca el în momentul în care cei doi au început corespondența. Pareto și-a exprimat aprecierea față de un eseu scris de Pantaleoni, dar a observat și cîteva greșeli în text. În loc să se simtă ofensat, Pantaleoni a realizat de îndată că partenerul său de corespondență era un geniu. A păstrat cu conștiinciozitate toate scrisorile sale și a jucat un rol esențial în admiterea lui Pareto în lumea academică. În 1893, Pareto i-a succedat lui Léon Walras, unul dintre întemeietorii economiei neoclasice, la conducerea Universității din Lausanne.

Aici, Pareto s-a dedicat cu fervoare activității didactice, dar entuziasmul său pentru economie a scăzut. Și-a dorit apoi să treacă la sociologie, după ce a constatat că existența umană e dominată de acțiuni ilogice. După ce jucase deja un rol considerabil în formalizarea economiei moderne, Pareto va deveni rapid și un pionier important al științelor politice și sociologiei secolului al XX-lea. 

În opinia tînărului Pareto, comerțul liber era în mod evident benefic pentru toată lumea, iar cheltuielile militare erau dăunătoare pentru foarte mulți – chiar dacă Italia, propria sa țară, s-a îndepărtat de comerțul liber și a demarat o serie de expansiuni coloniale brutale și extravagante. Pareto a diagnosticat rapid acest comportament ca fiind rezultatul influențelor unor interese particulare, dar s-a întrebat și de ce un număr atît de mare de oameni l-au susținut.

Pentru Pareto, funcția ideologiilor politice era „să rujeze un porc”. Natura fundamentală a politicii constă în faptul că cineva conduce, iar un număr mare de oameni se supun – ceea ce nici chiar democrația nu poate schimba.

Dar faptul că cineva trebuie să conducă nu înseamnă că la putere trebui să rămînă mereu aceiași oameni. Dimpotrivă, istoria e un cimitir al claselor conducătoare defuncte. Cînd o clasă conducătoare devine prea centrată pe sine și incapabilă să integreze elemente noi, înseamnă că i-a sunat ceasul.

Pareto nu credea că istoria și politica pot fi înțelese prin narațiunile egocentrice ale protagoniștilor. Evenimentele ar trebui supuse mai degrabă unei investigații științifice care trece dincolo de suprafața „derivațiilor”, fără să se oprească la motivele pe care oamenii le invocă pentru a-și explica propriul comportament. Pareto considera că acțiunile oamenilor au în spate motive adînc înrădăcinate – numite de el „reziduuri” – pe care aceștia simt apoi nevoia să le raționalizeze. Noi toți inventăm permanent justificări pentru a face ca neraționalul să pară rațional.

Pareto vedea în raționalism doar o altă formă de „religie intelectuală”, iar intelectualii sînt la fel de expuși crezurilor pseudo-științifice ca și ceilalți oameni. Următoarea dată cînd veți răsfoi pagina dumneavoastră de social media, întrebați-vă dacă toți cei care susțin cauzele „drepte” le-au analizat, de fapt, în profunzime. Cîți dintre ei au citit oare întreaga literatură pe care o citează, cîți dintre ei s-au confruntat cu părerile opuse? Ceea ce gîndim e condiționat adesea de nevoia noastră de apartenență.

În politică, există două „reziduuri” (declanșatori ai acțiunii) de importanță primordială. Pe de o parte, există „rentierii”, care apreciază stabilitatea, se opun schimbării și nou-veniților, și care tind să trăiască din rente funciare sau din venituri fixe. Pareto descrie „reziduul” lor ca „persistență a agregatelor” – precum obiceiuri, tradiții, clase sociale ș.a.m.d.

Pe de altă parte, există „speculanții”, care profită de pe urma schimbărilor și a inițiativelor inovatoare, dar care înclină totodată să manipuleze guvernele în propriul lor interes. Pareto definește „reziduul” lor ca pe un „instinct la combinației” – ceea ce sugerează o capacitate de a inventa permanent noi lucruri.

Pentru a prospera, o țară are nevoie de rentieri și de speculanți deopotrivă, dar Pareto considera că aceștia din urmă au șanse mai mari obțină controlul asupra societății, mai ales cînd guvernele se extind. Ei se simt ca acasă în „schemele” ambițioase de mare anvergură – indiferent dacă scopul e cîștigarea unui război, reducerea inegalității sau eficientizarea birocrației.

Portretul pe care Pareto îl face lumii de dinaintea Primului Război Mondial ne amintește de lumea în care trăim astăzi. El considera ingineria financiară în serviciul Guvernului ca fiind în mod fundamental frauduloasă, îi lua în rîs pe cei care credeau că impozitele reprezentau o taxă plătită pentru un serviciu la schimb și privea datoria publică și inflația ca pe niște instrumente de „devalizare” a anumitor segmente ale populației.

Pe termen lung, guvernele nu își plătesc datoriile și vor impozita populația cît pot de mult. Speculanții știu să se descurce mai bine și să profite în mai mare măsură de aceste tendințe, în vreme ce rentierii (sau pensionarii și alte persoane cu venituri fixe) sînt cei care vor plăti, cel mai probabil, nota.

Astăzi, mai mult decît oricînd, politica e o chestiune de credință și de apartenență. Polarizarea a transformat dreapta și stînga în apărători vehemenți ai propriilor cauze. Ambele cred că, dacă nu vor cîștiga, lumea se va duce de rîpă. Intelectualii publici de astăzi sînt absorbiți cu totul de această retorică.

Desigur, Pareto era el însuși o fire pasională, crezînd cu înflăcărare în libertate și în toleranță. Cu toate acestea, el a impus întrucîtva realismul său politic și asupra propriei persoane – dar nu în virtutea unui fetiș pentru neutralitate, ci fiindcă luciditatea era pentru el datoria supremă.

Alberto Mingardi, profesor asociat de Istoria gîndirii politice la Universitatea IULM, e directorul general al Institutului Bruno Leoni din Milano.

Copyright: Project Syndicate, 2023

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEȘU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Delia, foto Instagram jpg
Delia arată senzațional fără să țină diete: „Nu reușesc”. Cum se menține în formă cântăreața
Delia se poate mândri cu o siluetă trasă prin inel. La 43 de ani, cântăreața arată senzațional, cu un trup demn de top model, iar secretul său nu constă în diete restrictive, ci în stilul de viață activ care o definește în totalitate.
Avion prăbușit -India FOTO EPA-EFE
Bilanțul prăbușirii avionului Air India a ajuns la 290 de morți: 50 erau persoane din cartierul în care a căzut aeronava
Cel puțin 290 de persoane au murit după avionul cu destinația Londra s-a prăbușit într-o zonă rezidențială la scurt timp după decolarea de pe un aeroport din orașul Ahmedabad din vestul Indiei, potrivit CNN
trump netanyahu foto epa efe
Israel a ales să atace Iranul, chiar dacă Trump nu a fost de acord. „Următoarele ore și zile sunt absolut critice” | ANALIZĂ BBC
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a decis că este momentul să lanseze un atac asupra Iranului, în ciuda solicitărilor repetate ale lui Donald Trump de a aștepta, o alegere care evidențiază ruptura tot mai vizibilă dintre cei doi lideri.
image png
Cum influențează ritmul circadian al pielii rutina ta de îngrijire
În liniștea unei rutine de frumusețe rafinate, sincronizarea nu este doar un detaliu—este cheia. Dincolo de texturi fine și formule avansate, stă un mecanism intern subtil: ritmul circadian al pielii.
Smiley, Gina Pistol, Josephine, foto Facebook jpg
Achiziția importantă făcută de Gina Pistol și Smiley. Prezentatoarea TV își va îndeplini un vis: „Josephine știe de planul nostru”
Gina Pistol (44 de ani) și Smiley (41 de ani) au planuri mărețe! Entuziaști, cei doi vor lucra la un proiect de suflet, care deja le aduce împlinire. Inclusiv fiica lor, Josephine, este încântată.
DA Landscape ro png
DIE ANTWOORD pentru prima oară în București, pe 16 iunie la Arenele Romane
București, 29 ianuarie 2025 – DIE ANTWOORD va concerta pentru prima oară în București, la Arenele Romane, pe 16 iunie.
ballymena profimedia jpg
VIDEO. Vorbitori de română cu corturi în Londra agresează un jurnalist. Între timp, un român din Ballymena: „Puteam să ardem de vii”
Un român stabilit în Ballymena, Irlanda de Nord, a povestit cum și-a salvat familia din calea furiei unei mulțimi violente. Protestele împotriva imigranților români au izbucnit după ce doi adolescenți vorbitori de limba română au fost acuzați de tentativă de viol.
Donald Trump FOTO AFP
Trump a achiziționat un bloc rezidențial de lux în Pipera. Cât costă un apartament și cine va locui acolo
Donald Trump, prin intermediul Administrației americane, a achiziționat un bloc rezidențial de lux în Pipera, una dintre cele mai exclusiviste zone din nordul Bucureștiului.
IDF foto Fb IDF jpg
Israelul a început să doboare dronele lansate din Iran. IDF: „Încă mai credeți că regimul iranian se va opri la Israel?”
Armata israeliene încearcă „să intercepteze” în jur de 100 de drone lansate de către Iran ca ripostă la atacul Israelului din noaptea de joi spre vineri împotriva unor ţinte de pe teritoriul acestei ţări.