Pacientul rus

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 945 din 19 ÔÇô 25 mai 2022
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Oricui i se cere s─â asocieze cuv├«ntul neutralitate cu o ╚Ťar─â se va g├«ndi, cel mai probabil, la Elve╚Ťia. ├Änc─â de la Congresul de la Viena din 1815, cel care a pus cap─ât r─âzboaielor napoleoniene, elve╚Ťienii aleseser─â aceast─â cale de care s-au ╚Ťinut cu ├«nc─âp─â╚Ť├«nare inclusiv ├«n timpul r─âzboaielor mondiale.

├Än afar─â de beneficiul evident, evitarea conflictelor armate, Elve╚Ťia a profitat de pe urma acestui statut at├«t pentru a deveni negociator ├«n diverse afaceri interna╚Ťionale complicate, c├«t ╚Öi pentru a a-╚Öi transforma teritoriul ├«ntr-un spa╚Ťiu de refugiu pentru mul╚Ťi dintre exila╚Ťii istoriei ultimilor 200 de ani. Pentru ei ╚Öi pentru banii lor. O afacere de pe urma c─âreia, de cele mai multe ori, ╚Ťara a profitat din plin. Dup─â dou─â secole de neutralitate, Elve╚Ťia este una dintre cele mai bogate ╚Öi mai sigure ╚Ť─âri ale acestei lumi.

De aceea, ╚Ötirea c─â Elve╚Ťia studiaz─â variante pentru a se pozi╚Ťiona mai aproape de NATO a provocat un pic de rumoare zilele trecute. Ba chiar ╚Öi ni╚Öte hohote de r├«s ╚Öi referin╚Ťe ironice la calitatea de maestru al strategiei atribuit─â pre╚Öedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Pentru c─â nu e nici un secret c─â, la fel ca ├«n cazul Finlandei ╚Öi Suediei, schimbarea de atitudine referitoare la rela╚Ťia cu alian╚Ťa nord-atlantic─â este direct legat─â de r─âzboiul din Ucraina. Apropierea de NATO are sprijinul a aproape dou─â treimi dintre cet─â╚Ťenii elve╚Ťieni. Iar rela╚Ťii mai str├«nse ├«nseamn─â un proces de consultare mai dens cu alian╚Ťa, achizi╚Ťii de armament ╚Öi, probabil mult mai important, exportul de arme c─âtre state care aprovizioneaz─â la r├«ndul lor Ucraina. Statutul de neutralitate al Elve╚Ťiei este ├«nscris ├«n Constitu╚Ťie ╚Öi, cel pu╚Ťin ├«n acest moment, el nu se va schimba. Acesta e motivul pentru care ace╚Öti pa╚Öi, ce par mici dac─â facem compara╚Ťia cu alte state europene, s├«nt, de fapt, majori ╚Öi indic─â nivelul de anxietate al unei ╚Ť─âri care altminteri nu avea prea multe motive s─â se pl├«ng─â ├«n leg─âtur─â cu viitorul.

Potrivit Reuters, ├«n interiorul cercurilor guvernamentale elve╚Ťiene s-a discutat inclusiv perspectiva renun╚Ť─ârii la neutralitate ╚Öi a ader─ârii la NATO, ├«ns─â ╚Ťara e ├«nc─â departe de o astfel de decizie. Dar 200 de ani de politic─â public─â ce a adus mai multe beneficii dec├«t necazuri nu pot fi ├«ntor╚Öi chiar a╚Öa u╚Öor. Mai simplu e s─â inventezi, a╚Öa cum face Thierry Burkart, lider al unuia dintre partidele din coali╚Ťia de guvernare, termenul de ÔÇ×neutralitate flexibil─âÔÇŁ.

Cazul Elve╚Ťiei este relevant pentru a ├«n╚Ťelege c├«t─â nelini╚Öte a reu╚Öit maestrul strategiilor de la Kremlin s─â provoace ├«n Europa. ├Ämpreun─â cu aderarea la alian╚Ť─â a celor dou─â state nordice amintite mai sus, accelerarea procesului de aderare la Uniunea European─â a Ucrainei, Moldovei ╚Öi, poate, a Georgiei, vedem un continent aflat ├«n rapid─â schimbare. Indiferent cum se va termina r─âzboiul din Ucraina, ├«n absen╚Ťa unei schimb─âri majore la Moscova vom avea din nou o Europ─â divizat─â, ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n dou─â blocuri a c─âror rela╚Ťie ├«n zilele bune va fi definit─â de suspiciune ╚Öi ├«n cele mai pu╚Ťin bune de capacitatea militar─â ╚Öi economic─â.

Iar atunci c├«nd scriu despre schimbare major─â, nu m─â refer la dispari╚Ťia lui Vladimir Putin. B─âtr├«n, arogant ╚Öi blocat ├«n fantasmele sale, Putin va disp─ârea c├«ndva ├«n anii urm─âtori. Dar guvernarea ╚Öi deciziile sale nu au fost niciodat─â rezultatul simplei sale voin╚Ťe. Ele s├«nt mai degrab─â efectele unei paradigme care domin─â societatea rus─â de ani de zile. Exponen╚Ťii ei s├«nt politicieni, personalit─â╚Ťi media, oameni de cultur─â ╚Öi oligarhi care nu pot accepta alt─â premis─â dec├«t aceea a unei Rusii superioare cu drepturi mai mari dec├«t ale oric─ârei alte ╚Ť─âri.

S├«nt anali╚Öti care se am─âgesc vorbind despre fragilitatea Rusiei ├«n contextul actual. ├Äntr-adev─âr, pe front se vede incompeten╚Ťa, economia e la nivelul unei ╚Ť─âri mijlocii ╚Öi silit─â, ├«n urma sanc╚Ťiunilor, s─â se ├«ntoarc─â oriunde ├«ntre anii ÔÇÖ70 ╚Öi Evul Mediu. Dar puterea exercitat─â stupid de guvernele ruse nu izvor─â╚Öte de acolo, ci din percep╚Ťia c─â ÔÇ×cea mai mare ╚Ťar─â din lumeÔÇŁ e diferit─â ╚Öi merit─â tratat─â diferit.

├Än mod ironic, exact acolo s-a ajuns. Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie. Se creeaz─â un cordon de securitate, toat─â lumea se preg─âte╚Öte de explozie ╚Öi nimeni nu vrea s─â ├«i duc─â de m├«ncare. Iar c├«nd e un pic de lini╚Öte, iluzia grandorii ruse╚Öti provoac─â hohote de r├«s.

Rusia nu e fragil─â. Are rezisten╚Ťa ira╚Ťional─â a unui nebun care crede c─â universul conspir─â ├«mpotriva lui. ╚śi, ├«nainte de a sim╚Ťi compasiune pentru boala nefericitului, trebuie s─â ├«╚Ťi iei m─âsuri de siguran╚Ť─â. O fi cinic, dar dac─â vrea s─â ├«╚Öi fac─â r─âu, pacientul nostru are libertate total─â. Important e s─â nu fac─â r─âu altora. ╚śi fiecare ├«╚Öi ia m─âsuri de siguran╚Ť─â. Vecinii de apartament ai pacientului nostru se pun la ad─âpost ├«n NATO. Cei afla╚Ťi mai departe, cum e Elve╚Ťia, ├«╚Öi schimb─â yala. M─â ├«ntreb c├«t─â satisfac╚Ťie po╚Ťi sim╚Ťi, ca rus, v─âz├«nd c─â o Europ─â ├«ntreag─â te crede pe cuv├«nt c├«nd amenin╚Ťi.

Teodor Ti╚Ť─â este gazda podcast-ului ├Än Centru pe care ├«l pute╚Ťi asculta pe oricare dintre platformele de distribu╚Ťie (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.