Otrava „intelectualii lui Băsescu“

Publicat în Dilema Veche nr. 591 din 11-17 iunie 2015
Bun şi rău jpeg

Cunoaşteţi, desigur, expresia. Toată lumea o ştie. Lista celor plasaţi de nu se ştie cine sub această denominaţie este, şi ea, destul de cunoscută. Unul dintre primii aşezaţi mereu pe ea, H.-R. Patapievici, spunea într-o emisiune TV recentă că respinge categoric această etichetă, pentru că ea nu este o categorie, ci un stigmat. Avea dreptate doar pe jumătate. A fi „intelectualul lui Băsescu“ este, pentru propaganda anti-Băsescu, denumirea unei ruşini care se cere a fi răscumpărată, uneori, cu dispariţia fizică sau, în orice caz, cu dispariţia din spaţiul public plus ceva puşcărie, dacă se poate. Cum zicea dl Patapievici, un stigmat. În timp, însă, expresia „intelectualii lui Băsescu“ a devenit larg împărtăşită pentru că intenţia propagandei care a introdus-o a fost, în parte, dejucată de un anume instinct public. Cum Băsescu are nu doar detractori, ci şi admiratori (nu discut acum proporţiile – cum se ştie, acestea au variat mult în ani şi vor mai varia în continuare), nu au fost deloc puţini cei care au dat expresiei „intelectualii lui Băsescu“ o conotaţie pozitivă. E vorba despre cei care, în general, sînt denumiţi „băsişti“. Şocul „anti-băsiştilor“ a fost să constate că „băsiştii“ au primit eticheta, şi-au asumat-o şi au rămas fideli ei. Ceea ce trebuia să fie, scuzaţi expresia, rahat aruncat pe hainele unuia ce ţine cu Băsescu a devenit un fel de

bun de pus la rever de către cei care împărtăşesc o anumită opţiune. Nu e deloc prima oară cînd se întîmplă aşa ceva – fenomene similare găsim în toate timpurile şi în toate locurile. Este unul dintre felurile cele mai demne în care categorii de oameni primesc ura semenilor. Aşa se face şi că expresia „intelectualii lui Băsescu“ nu presupune, pentru admiratorii fostului preşedinte, nimic rău. Dimpotrivă. În plus, forţa vituperantă a etichetei a mai fost îndulcită şi de altceva. Pentru majoritatea oamenilor care citesc în această ţară şi care au credinţe politice mai mult sau mai puţin ferme, dar nu sînt gata să extermine în numele lor, numele de pe lista „intelectualilor lui Băsescu“ sînt atît de prestigioase, încît au reconotat eticheta. Cititorii din România continuă să citească masiv cărţile „intelectualilor lui Băsescu“, chiar dacă au o părere bună sau rea sau amestecată despre Băsescu. Ba chiar aş spune că suma cărţilor produse şi vîndute de autorii de pe lista de „intelectuali ai lui Băsescu“ este cu mult mai mare decît a autorilor de pe oricare altă listă, fie ea anti-băsistă ori cum vreţi dumneavoastră. Dacă propaganda anti-Băsescu spera să scoată de pe piaţa liberă a ideilor şi publicaţiilor nişte oameni ştanţîndu-i drept „intelectualii lui Băsescu“, atunci trebuie să admitem că a eşuat. Dar a eşuat doar pe jumătate. 

Inventarea şi manevrarea obsesivă a sintagmei „intelectualii lui Băsescu“ a reprezentat o agresiune a propagandei asupra culturii. În general, agresiunea politicii asupra culturii se realizează prin propagandă. Injectarea acestui concept în venele culturii noastre a fost, de fapt, injectarea unei doze consistente de ură. Cultura română mai experimentase dezbinări, mai ales după 1990, dar nici una nu a fost atît de adversă precum cea produsă în consecinţa utilizării noţiunii „intelectualii lui Băsescu“. Scopul propagandiştilor – acela de a elimina de pe scena publică, prin utilizarea criteriului „băsismului“, pe cei care nu credeau că viitorul României presupune ruperea de comunism, occidentalizare politică, stat de drept, anticorupţie, libertate – a fost pe jumătate atins. Chiar dacă autorii de pe lista „intelectualilor băsişti“ există în continuare, ba chiar au succes, totuşi scopul intermediar al propagandei s-a realizat: separarea. Clivajul este făcut. Taberele sînt despărţite, se detestă şi nu există nici o cale de împăcare într-un viitor previzibil. 

În privinţa produsului de propagandă „intelectualii lui Băsescu“, aş mai adăuga două lucruri. Primul este permisivitatea spaţiului cultural pentru mesaje propagandistice joase, livrate de oameni de mîna a treia. Este, totuşi, de necrezut că intelectuali prestigioşi ai acestei ţări, mari artişti, creatori de cultură în cel mai nobil sens al cuvîntului se lasă impregnaţi de retorica unor Gâdea şi Ciuvică. În general, fenomenul acesta, în care cei mai deştepţi, cei cu carte, cei care ştiu mai mult se iau după cei mai proşti, mai inculţi, mai ignoranţi este cu totul misterios. El se produce în toată splendoarea lui în povestea „intelectualii lui Băsescu“. 

Pe alt plan, cineva îmi spune că, totuşi, expresia „intelectualii lui Băsescu“ nu este o creaţie originală a propagandei anti-Băsescu. Înainte cu mulţi ani fuseseră „intelectualii lui Iliescu“. E adevărat, îmi amintesc bine, mi-i amintesc bine. Unii dintre ei sînt cei mai frenetici promotori ai stigmatului „intelectualii lui Băsescu“ de azi. Observ, însă, o mare diferenţă. Anti-iliescienii puseseră eticheta „intelectualii lui Iliescu“ pe cîţiva intelectuali fără îndoială importanţi, dar amintiţi-vă, totuşi, limbajul. România fierbea mai ceva ca acum, dar nu am auzit pe un anti-iliescian să fie atît de violent la adresa unui „intelectual al lui Iliescu“. Niciodată un anti-iliescian nu a făcut cu un iliescian ceea ce, de pildă, a făcut Gâdea cu Andrei Pleşu într-o seară, la televizor. Oricît de tare fierbea strada, polemicile între intelectualii din tabere diferite erau cu mult mai civilizate în anii 1990. Acum, chiar dacă strada e liniştită, căci românii s-au mai deprins cu democraţia şi cu diversitatea de opţiuni, intelectualii celor două tabere se detestă cu putere. Strada din 1990 s-a mutat în mica şi precara republică a literelor româneşti cu tot arsenalul ei de fumigene, scutieri, cocktailuri Molotov, pietre, bîte, baricade. 

Pulsiunea de ură care a rupt, cred, pentru totdeauna posibilitatea respectului între cei aflaţi de-o parte şi cei aflaţi de cealaltă parte în raport cu „intelectualii lui Băsescu“ a venit din politică, prin propaganda primită, iar purtătorii ei, poate involuntari, au fost exact aceia care au savurat şi folosit ca pe o măciucă această formulă.  

Sever Voinescu este avocat şi publicist.  

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

politisti
Rămânem fără polițiști. Locurile la Școlile de Agenți, neocupate. SNPPC: „Puteți stinge lumina!“
Pentru prima dată în istorie nu se vor ocupa locurile la Școlile de Agenți de Poliție din MAI. Semnalul de alarmă este tras de SNPPC, în condițiile în care nici posturile cu încadrare din sursă externă nu au prezentat interes.
mic dejun foto pixabay
Două obiceiuri de dimineață care afectează sănătatea organismului
Sănătatea stomacului nostru este vitală, iar mai mulți experți susțin că oamenii își fac rău cu anumite obiceiuri.
niculae badalau foto marian iliescu
De ce cere DNA arestarea lui Bădălau. Culisele anchetei
Potrivit anchetei desfășurate de procurorii DNA, Niculae Bădălău s-ar fi folosit de funcția de la Curtea de Conturi pentru a obține contracte cu primăriile din Giurgiu și Teleorman pentru firmele pe care le deține.

HIstoria.ro

image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.