Opt lecții ale războiului din Ucraina

Joseph S. NYE, Jr.
Publicat în Dilema Veche nr. 950 din 23 – 29 iunie 2022
image

Atunci cînd președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei pe 24 februarie, el a preconizat capturarea rapidă a Kievului și o schimbare de regim similară intervențiilor sovietice de la Budapesta, în 1956, și din Praga, în 1968. Dar nu a fost să fie așa. Războiul face încă ravagii și nimeni nu știe cînd se va termina.

Unii observatori au cerut o încetare grabnică a focului, alții au subliniat importanța pedepsirii agresiunii rusești. Dar, pînă la urmă, rezultatul va fi determinat de faptele din teren. Și, întrucît e prea devreme fie și pentru a ghici cînd anume se va termina războiul, unele concluzii sînt, evident, pripite. De exemplu, argumentele potrivit cărora era războiului cu tancuri a apus au fost respinse pe măsură ce luptele s-au deplasat dinspre suburbiile nordice ale Kievului spre cîmpiile estice ale regiunii Donbas.

Dar, chiar și în această fază de început, putem deja desprinde opt lecții – unele vechi, altele noi – pe care lumea le învață (sau reînvață) din războiul ruso-ucrainean.

Prima lecție: disuasiunea nucleară funcționează, dar depinde de mizele relative în mai mare măsură decît de capacitățile reale. Occidentul a fost disuadat, dar pînă la un punct. Amenințările lui Putin au împiedicat guvernele vestice să trimită trupe în Ucraina (dar nu și armament). Acest rezultat nu reflectă cîtuși de puțin o superioritate a capacităților nucleare rusești, ci, mai degrabă, discrepanța dintre viziunea lui Putin, pentru care Ucraina reprezintă un interes național vital, și viziunea Occidentului, pentru care Ucraina e de importanță reală, dar mai puțin vitală.

A doua lecție: interdependența economică nu preîntîmpină războiul. Chiar dacă această lecție era deja bine cunoscută – după ce Primul Război Mondial a avut loc între cei mai importanți parteneri comerciali ai lumii –, ea a fost ignorată de politicieni germani, precum fostul cancelar Gerhard Schröder. Guvernul său a augmentat importurile – și dependența – de petrolul și de gazele rusești, sperînd, pesemne, că o întrerupere a relațiilor comerciale ar fi prea costisitoare pentru ambele părți. Chiar dacă interdependența comercială poate spori costurile unui război, ea nu-l poate, evident, preveni.

A treia lecție: interdependența economică asimetrică poate fi instrumentalizată de către partea mai puțin dependentă; dar, atunci cînd mizele sînt simetrice, interdependența e un instrument slab. Rusia depinde de veniturile provenite din exporturile sale energetice pentru a-și finanța războiul, dar Europa e în prea mare măsură dependentă de energia rusească pentru a renunța la ea complet. Avem de-a face cu o interdependență energetică, în mare, simetrică. (Pe de altă parte, în lumea finanțelor, Rusia e mai vulnerabilă față de sancțiunile Vestului, care se vor resimți în timp tot mai mult.)

A patra lecție: chiar dacă sancțiunile sporesc, pentru agresori, cheltuielile, ele nu dau rezultate pe termen scurt. William Burns, director CIA (și fost ambasador în Rusia), s-a întîlnit, se pare, cu Putin, în luna noiembrie a anului trecut, și l-a avertizat, în zadar, că o invazie ar genera sancțiuni. (Pe de altă parte, președintele chinez Xi Jinping i-a oferit lui Putin o susținere limitată, în pofida prieteniei „fără limite” pe care a declarat-o față de Rusia – din teamă, poate, că țara sa ar putea fi afectată de sancțiuni secundare ale SUA.)

A cincea lecție: războiul informațional e efectiv. După cum a arătat John Arquilla de la RAND Corporation cu două decenii în urmă, rezultatele unui război modern depind nu numai de armata care cîștigă, ci și de „relatarea care cîștigă”. Dezvăluirea minuțioasă a informațiilor cu privire la planurile militare ale Rusiei practicată de SUA s-a dovedit foarte eficientă în „pre-demascarea” relatărilor lui Putin din spațiul european și a contribuit decisiv la solidarizarea Vestului, atunci cînd invazia s-a petrecut conform previziunilor.

A șasea lecție: hard power (puterea coercitivă) și soft power (puterea diplomatică, persuasivă) sînt deopotrivă importante. Chiar dacă coerciția bate persuasiunea pe termen scurt, soft power are efect pe termen lung. Smart power (puterea inteligentă) e abilitatea de a combina hard power și soft power, astfel încît ele să funcționeze complementar, nu contradictoriu. Ceea ce lui Putin nu i-a reușit. Brutalitatea Rusiei în Ucraina a provocat în așa măsură repulsie, încît Germania a decis în cele din urmă suspendarea proiectului conductei de gaze Nord Stream 2 – un rezultat pe care presiunile SUA nu au reușit să-l obțină ani de-a rîndul. La celălalt pol, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, un fost actor, și-a folosit abilitățile teatrale perfecționate profesional pentru a înfățișa un portret atractiv al țării sale, cîștigînd astfel nu numai simpatia, dar și armamentul indispensabil puterii coercitive.

A șaptea lecție: capacitatea cibernetică nu e un panaceu. Rusia a folosit arme cibernetice pentru a ataca rețeaua de electricitate a Ucrainei încă din 2015 – și mulți analiști au prezis, la începutul invaziei, un Blitzkrieg cibernetic îndreptat împotriva Guvernului și a infrastructurii țării. Și totuși, chiar dacă se pare că au avut loc multe atacuri cibernetice pe parcursul războiului, nici unul nu a avut consecințe de amploare. Chiar și atunci cînd a fost atacată rețeaua de sateliți Viasat, Zelenski a putut comunica în continuare cu auditoriul său global, prin intermediul mai multor minisateliți furnizați de Starlink.

Mai mult, prin antrenament și experiență, forțele de apărare cibernetică ale Ucrainei s-au perfecționat. Iar în timpul războiul, armele cinetice le-au permis comandanților o mai bună apreciere a succesului, a preciziei și a evaluării daunelor decît armele cibernetice. În cazul armelor cibernetice, nu poți ști întotdeauna dacă un atac a reușit sau a fost contracarat. Cînd însă folosești explozibili, poți vedea nemijlocit impactul și evalua daunele cu mai multă precizie.

A opta și cea mai importantă lecție e una dintre cele mai vechi: războiul nu poate fi prezis. După cum scria Shakespeare, cu mai bine de patru secole în urmă, e primejdios cînd un conducător „va striga omor […] și slobozi-va cîinii războiului”. Iar promisiunea unui război de scurtă durată e periculos de seducătoare. În august 1914, după cum se știe, conducătorii Europei se așteptau ca trupele „să revină înapoi la vatră pînă la Crăciun”. De fapt, ei au provocat un război de patru ani, în urma căruia patru dintre acești conducători și-au pierdut tronurile. Imediat după invadarea Irakului de către SUA, în 2003, mulți anticipau, la Washington, o „plimbare la șosea” („Misiune îndeplinită” se putea citi pe banner-ul unei ambarcațiuni militare, în mai 2003), dar conflictul s-a întins pe ani de zile.

Acum, Putin e cel care a slobozit cîinii războiului. Și s-ar putea ca ei să se întoarcă împotriva lui.

Joseph S. Nye, Jr., profesor la Universitatea Harvard și fost secretar de stat al SUA în domeniul apărării, e autorul, printre altele, al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump (Oxford University Press, 2020).

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLEŞU

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.