Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina

Joseph S. NYE, Jr.
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 950 din 23 ÔÇô 29 iunie 2022
image

Atunci c├«nd pre╚Öedintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei pe 24 februarie, el a preconizat capturarea rapid─â a Kievului ╚Öi o schimbare de regim similar─â interven╚Ťiilor sovietice de la Budapesta, ├«n 1956, ╚Öi din Praga, ├«n 1968. Dar nu a fost s─â fie a╚Öa. R─âzboiul face ├«nc─â ravagii ╚Öi nimeni nu ╚Ötie c├«nd se va termina.

Unii observatori au cerut o ├«ncetare grabnic─â a focului, al╚Ťii au subliniat importan╚Ťa pedepsirii agresiunii ruse╚Öti. Dar, p├«n─â la urm─â, rezultatul va fi determinat de faptele din teren. ╚śi, ├«ntruc├«t e prea devreme fie ╚Öi pentru a ghici c├«nd anume se va termina r─âzboiul, unele concluzii s├«nt, evident, pripite. De exemplu, argumentele potrivit c─ârora era r─âzboiului cu tancuri a apus au fost respinse pe m─âsur─â ce luptele s-au deplasat dinspre suburbiile nordice ale Kievului spre c├«mpiile estice ale regiunii Donbas.

Dar, chiar ╚Öi ├«n aceast─â faz─â de ├«nceput, putem deja desprinde opt lec╚Ťii ÔÇô unele vechi, altele noi ÔÇô pe care lumea le ├«nva╚Ť─â (sau re├«nva╚Ť─â) din r─âzboiul ruso-ucrainean.

Prima lec╚Ťie: disuasiunea nuclear─â func╚Ťioneaz─â, dar depinde de mizele relative ├«n mai mare m─âsur─â dec├«t de capacit─â╚Ťile reale. Occidentul a fost disuadat, dar p├«n─â la un punct. Amenin╚Ť─ârile lui Putin au ├«mpiedicat guvernele vestice s─â trimit─â trupe ├«n Ucraina (dar nu ╚Öi armament). Acest rezultat nu reflect─â c├«tu╚Öi de pu╚Ťin o superioritate a capacit─â╚Ťilor nucleare ruse╚Öti, ci, mai degrab─â, discrepan╚Ťa dintre viziunea lui Putin, pentru care Ucraina reprezint─â un interes na╚Ťional vital, ╚Öi viziunea Occidentului, pentru care Ucraina e de importan╚Ť─â real─â, dar mai pu╚Ťin vital─â.

A doua lec╚Ťie: interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul. Chiar dac─â aceast─â lec╚Ťie era deja bine cunoscut─â ÔÇô dup─â ce Primul R─âzboi Mondial a avut loc ├«ntre cei mai importan╚Ťi parteneri comerciali ai lumii ÔÇô, ea a fost ignorat─â de politicieni germani, precum fostul cancelar Gerhard Schr├Âder. Guvernul s─âu a augmentat importurile ÔÇô ╚Öi dependen╚Ťa ÔÇô de petrolul ╚Öi de gazele ruse╚Öti, sper├«nd, pesemne, c─â o ├«ntrerupere a rela╚Ťiilor comerciale ar fi prea costisitoare pentru ambele p─âr╚Ťi. Chiar dac─â interdependen╚Ťa comercial─â poate spori costurile unui r─âzboi, ea nu-l poate, evident, preveni.

A treia lec╚Ťie: interdependen╚Ťa economic─â asimetric─â poate fi instrumentalizat─â de c─âtre partea mai pu╚Ťin dependent─â; dar, atunci c├«nd mizele s├«nt simetrice, interdependen╚Ťa e un instrument slab. Rusia depinde de veniturile provenite din exporturile sale energetice pentru a-╚Öi finan╚Ťa r─âzboiul, dar Europa e ├«n prea mare m─âsur─â dependent─â de energia ruseasc─â pentru a renun╚Ťa la ea complet. Avem de-a face cu o interdependen╚Ť─â energetic─â, ├«n mare, simetric─â. (Pe de alt─â parte, ├«n lumea finan╚Ťelor, Rusia e mai vulnerabil─â fa╚Ť─â de sanc╚Ťiunile Vestului, care se vor resim╚Ťi ├«n timp tot mai mult.)

A patra lec╚Ťie: chiar dac─â sanc╚Ťiunile sporesc, pentru agresori, cheltuielile, ele nu dau rezultate pe termen scurt. William Burns, director CIA (╚Öi fost ambasador ├«n Rusia), s-a ├«nt├«lnit, se pare, cu Putin, ├«n luna noiembrie a anului trecut, ╚Öi l-a avertizat, ├«n zadar, c─â o invazie ar genera sanc╚Ťiuni. (Pe de alt─â parte, pre╚Öedintele chinez Xi Jinping i-a oferit lui Putin o sus╚Ťinere limitat─â, ├«n pofida prieteniei ÔÇ×f─âr─â limiteÔÇŁ pe care a declarat-o fa╚Ť─â de Rusia ÔÇô din team─â, poate, c─â ╚Ťara sa ar putea fi afectat─â de sanc╚Ťiuni secundare ale SUA.)

A cincea lec╚Ťie: r─âzboiul informa╚Ťional e efectiv. Dup─â cum a ar─âtat John Arquilla de la RAND Corporation cu dou─â decenii ├«n urm─â, rezultatele unui r─âzboi modern depind nu numai de armata care c├«╚Ötig─â, ci ╚Öi de ÔÇ×relatarea care c├«╚Ötig─âÔÇŁ. Dezv─âluirea minu╚Ťioas─â a informa╚Ťiilor cu privire la planurile militare ale Rusiei practicat─â de SUA s-a dovedit foarte eficient─â ├«n ÔÇ×pre-demascareaÔÇŁ relat─ârilor lui Putin din spa╚Ťiul european ╚Öi a contribuit decisiv la solidarizarea Vestului, atunci c├«nd invazia s-a petrecut conform previziunilor.

A ╚Öasea lec╚Ťie: hard power (puterea coercitiv─â) ╚Öi soft power (puterea diplomatic─â, persuasiv─â) s├«nt deopotriv─â importante. Chiar dac─â coerci╚Ťia bate persuasiunea pe termen scurt, soft power are efect pe termen lung. Smart power (puterea inteligent─â) e abilitatea de a combina hard power ╚Öi soft power, astfel ├«nc├«t ele s─â func╚Ťioneze complementar, nu contradictoriu. Ceea ce lui Putin nu i-a reu╚Öit. Brutalitatea Rusiei ├«n Ucraina a provocat ├«n a╚Öa m─âsur─â repulsie, ├«nc├«t Germania a decis ├«n cele din urm─â suspendarea proiectului conductei de gaze Nord Stream 2 ÔÇô un rezultat pe care presiunile SUA nu au reu╚Öit s─â-l ob╚Ťin─â ani de-a r├«ndul. La cel─âlalt pol, pre╚Öedintele ucrainean Volodimir Zelenski, un fost actor, ╚Öi-a folosit abilit─â╚Ťile teatrale perfec╚Ťionate profesional pentru a ├«nf─â╚Ťi╚Öa un portret atractiv al ╚Ť─ârii sale, c├«╚Ötig├«nd astfel nu numai simpatia, dar ╚Öi armamentul indispensabil puterii coercitive.

A ╚Öaptea lec╚Ťie: capacitatea cibernetic─â nu e un panaceu. Rusia a folosit arme cibernetice pentru a ataca re╚Ťeaua de electricitate a Ucrainei ├«nc─â din 2015 ÔÇô ╚Öi mul╚Ťi anali╚Öti au prezis, la ├«nceputul invaziei, un Blitzkrieg cibernetic ├«ndreptat ├«mpotriva Guvernului ╚Öi a infrastructurii ╚Ť─ârii. ╚śi totu╚Öi, chiar dac─â se pare c─â au avut loc multe atacuri cibernetice pe parcursul r─âzboiului, nici unul nu a avut consecin╚Ťe de amploare. Chiar ╚Öi atunci c├«nd a fost atacat─â re╚Ťeaua de sateli╚Ťi Viasat, Zelenski a putut comunica ├«n continuare cu auditoriul s─âu global, prin intermediul mai multor minisateli╚Ťi furniza╚Ťi de Starlink.

Mai mult, prin antrenament ╚Öi experien╚Ť─â, for╚Ťele de ap─ârare cibernetic─â ale Ucrainei s-au perfec╚Ťionat. Iar ├«n timpul r─âzboiul, armele cinetice le-au permis comandan╚Ťilor o mai bun─â apreciere a succesului, a preciziei ╚Öi a evalu─ârii daunelor dec├«t armele cibernetice. ├Än cazul armelor cibernetice, nu po╚Ťi ╚Öti ├«ntotdeauna dac─â un atac a reu╚Öit sau a fost contracarat. C├«nd ├«ns─â folose╚Öti explozibili, po╚Ťi vedea nemijlocit impactul ╚Öi evalua daunele cu mai mult─â precizie.

A opta ╚Öi cea mai important─â lec╚Ťie e una dintre cele mai vechi: r─âzboiul nu poate fi prezis. Dup─â cum scria Shakespeare, cu mai bine de patru secole ├«n urm─â, e primejdios c├«nd un conduc─âtor ÔÇ×va striga omor [ÔÇŽ] ╚Öi slobozi-va c├«inii r─âzboiuluiÔÇŁ. Iar promisiunea unui r─âzboi de scurt─â durat─â e periculos de seduc─âtoare. ├Än august 1914, dup─â cum se ╚Ötie, conduc─âtorii Europei se a╚Öteptau ca trupele ÔÇ×s─â revin─â ├«napoi la vatr─â p├«n─â la Cr─âciunÔÇŁ. De fapt, ei au provocat un r─âzboi de patru ani, ├«n urma c─âruia patru dintre ace╚Öti conduc─âtori ╚Öi-au pierdut tronurile. Imediat dup─â invadarea Irakului de c─âtre SUA, ├«n 2003, mul╚Ťi anticipau, la Washington, o ÔÇ×plimbare la ╚ÖoseaÔÇŁ (ÔÇ×Misiune ├«ndeplinit─âÔÇŁ se putea citi pe banner-ul unei ambarca╚Ťiuni militare, ├«n mai 2003), dar conflictul s-a ├«ntins pe ani de zile.

Acum, Putin e cel care a slobozit c├«inii r─âzboiului. ╚śi s-ar putea ca ei s─â se ├«ntoarc─â ├«mpotriva lui.

Joseph S. Nye, Jr., profesor la Universitatea Harvard și fost secretar de stat al SUA în domeniul apărării, e autorul, printre altele, al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump (Oxford University Press, 2020).

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLE┼×U

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.