ONU pentru salvarea climei

Michel ROCARD
Publicat în Dilema Veche nr. 312 din 4-10 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Adunarea General─â a Na┼úiunilor Unite e singura structur─â din lume ├«n care toate ┼ú─ârile voteaz─â, iar legea majorit─â┼úii prevaleaz─â. Nu exist─â cerin┼ú─â de unanimitate sau drept de veto, ceea ce ar putea fi cauza faptului c─â ONU nu a fost implicat─â ├«ndeajuns ├«n efortul de combatere a schimb─ârilor climatice. Cu toate acestea, Adunarea General─â e singurul loc unde obstruc┼úion─ârile din partea marilor puteri ÔÇô de exemplu, pozi┼úia Chinei ┼či a Statelor Unite la summit-ul de la Copenhaga ÔÇô pot fi trecute cu vederea.

Desigur, p├«n─â acum ONU a jucat un rol de lider ├«n domeniul schimb─ârilor climatice. Conferin┼úa ÔÇ×p─âr┼úilor implicateÔÇť (COP) s-a ┼úinut aproape ├«n fiecare an de c├«nd Conven┼úia ONU asupra Schimb─ârilor Climatice a fost semnat─â ├«n 1992 la Rio de Janeiro. ├Änt├«lnirile s├«nt adesea tehnice, iar discu┼úiile au loc, de obicei, ├«ntre ambasadori. Dar uneori munca lor de preg─âtire necesit─â decizii luate la nivel ministerial sau chiar de c─âtre pre┼čedin┼úii de stat. Acesta a fost cazul Kyoto, 1997, ┼či, din nou, ├«n Copenhaga, la COP15.

Ne putem aminti că la Kyoto au venit multe delegaţii străine pregătite să accepte, resemnate, ideea unei taxe pe gazele cu efect de seră, sau cel puţin asupra dioxidului de carbon, cel mai întîlnit gaz cu efect de seră. Delegaţia americană, printr-o hotărîre guvernamentală privind reducerea intervenţiei statului în economie, s-a opus cu vehemenţă acestei idei.

Delegaţia americană a propus atunci un sistem total diferit de cel discutat, prin care emisiile ar putea fi transformate în permise sau cote, tranzacţionabile pe o piaţă destinată acestui scop.

├Än final, acesta a fost sistemul ales la Kyoto, cu speran┼úa c─â SUA, cei care l-au propus, ├«l vor ┼či respecta. China ┼či India au fost absente, iar Rusia, total ostil─â acestei idei. Dar SUA au refuzat ratificarea Protocolului de la Kyoto.

Uniunea European─â a fost singurul grup de na┼úiuni care s-a g├«ndit serios la punerea ├«n aplicare a acestui plan. Un sistem european de cote, limitat la produc─âtorii de energie, electricitate ┼či la cei de materiale ÔÇô cele dou─â mari surse majore de emisii ÔÇô a intrat ├«n vigoare din 2005.

Conferin┼úa de la Copenhaga trebuia s─â creeze un tratat succesoral care s─â preia misiunea Protocolului de la Kyoto, dup─â expirarea acestuia ├«n 2012. Dar cele patru zile de discu┼úii ├«ntre liderii lumii s-au dovedit a fi un fiasco. Un document de patru pagini, aclamat vag, dar nu supus votului, exprima speran┼úa c─â scopul ac┼úiunilor interna┼úionale va viza limitarea ├«nc─âlzirii globale la 2┬║C de-a lungul secolului XXI, dar nu spune nimic despre cum se va realiza acest lucru ÔÇô f─âr─â asumarea angajamentelor privind cantitatea de emisii ┼či f─âr─â un sistem la nivel mondial de m─âsur─âtori ┼či supraveghere.

Un astfel de e┼čec este extrem de d─âun─âtor. F─âr─â angajamente guvernamentale, nu poate exista nici o ├«ncercare de limitare ├«n mod eficient a emisiilor de carbon, ceea ce implic─â faptul c─â ├«n clipa c├«nd lumea chiar va ├«ncerca s─â ia m─âsuri, va fi cu at├«t mai greu s─â se mai ├«ncetineasc─â cursul schimb─ârilor climatice ┼či s─â se limiteze efectele. Mai mult de at├«t, Europa ├«ns─â┼či nu are o siguran┼ú─â deplin─â privind propriul sistem de cote, sistem care nu a func┼úionat prea bine nici de la bun ├«nceput.

Mai mult de 43 de membri ai Alian┼úei Micilor State Insulare (AOSIS) cred c─â decizia de a nu face nimic, de a l─âsa apele oceanului s─â creasc─â, poate fi considerat─â echivalent─â cu aprobarea unei crime. Cel mai mic stat, Tuvalu, cu 11.000 de locuitori ├«┼či caut─â deja un loc pentru a evacua popula┼úia c├«nd insula va disp─ârea. Mai mult de jum─âtate din teritoriul Bangladesh-ului, patria a 100 de milioane de locuitori, e ┼či ea amenin┼úat─â de inunda┼úii, la fel ┼či un sfert din teritoriul Olandei, cu 16 milioane de locuitori.

Cele mai multe dintre aceste poten┼úiale refugii se presupune c─â vor fi suprafe┼úe imense secetoase din Orientul Mijlociu, regiunea mediteranean─â, China central─â ┼či Statele Unite. Unii prev─âd c─â aceast─â migra┼úie va avea loc ├«n a doua jum─âtate a acestui secol.

Av├«nd ├«n vedere amploarea catastrofei, lumea nu-┼či poate permite s─â lase lucrurile a┼ča cum s├«nt. Desigur c─â procesul nu s-a oprit. Conferin┼úe cu privire la schimb─ârile climatice se vor ┼úine ├«n continuare. Dar viitoarea conferin┼ú─â poate va aduce ┼či o adev─ârat─â reglare de conturi. ├Äntr-adev─âr, oamenii ┼či guvernele au nevoie s─â-┼či exprime furia privind acordul semnat la Copenhaga, un acord f─âr─â constr├«ngeri, ├«n ciuda dorin┼úei multora dintre cei prezen┼úi de a rezolva ceva.

Din fericire, ├«nt├«lnirea de la Copenhaga a fost suficient─â pentru a reporni procesul. Dar acest fenomen ar trebui s─â ├«nceap─â acum, iar Na┼úiunile Unite, ├«n special Adunarea General─â, s─â fie punctul de plecare. Mul┼úi comentatori au condamnat Na┼úiunile Unite pentru e┼čecul de la Copenhaga, dar aceasta e o interpretare gre┼čit─â a ceea ce s-a ├«nt├«mplat de fapt. ONU a fost doar un ghid, a oferit logistica, interpret─ârile ┼či o ordine de zi. Organismele de conducere nu au func┼úionat pentru c─â nu au fost chemate ├«n timpul discu┼úiilor.

Prin urmare, este timpul s─â folosim cum se cuvine Na┼úiunile Unite ┼či s─â invoc─âm o luare de pozi┼úie a Adun─ârii Generale. ONU nu a fost responsabil─â pentru e┼čecul din Copenhaga ┼či n-ar trebui s─â se poarte ca atare. Ar trebui ├«ns─â s─â-┼či foloseasc─â acum puterile de parlament mondial pentru a dep─â┼či obstruc┼úion─ârile celor c├«┼úiva.


,

Copyright: Project Syndicate, 2010

www.project-syndicate.org

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.