ONU pentru salvarea climei

Michel ROCARD
Publicat în Dilema Veche nr. 312 din 4-10 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite e singura structură din lume în care toate ţările votează, iar legea majorităţii prevalează. Nu există cerinţă de unanimitate sau drept de veto, ceea ce ar putea fi cauza faptului că ONU nu a fost implicată îndeajuns în efortul de combatere a schimbărilor climatice. Cu toate acestea, Adunarea Generală e singurul loc unde obstrucţionările din partea marilor puteri – de exemplu, poziţia Chinei şi a Statelor Unite la summit-ul de la Copenhaga – pot fi trecute cu vederea.

Desigur, pînă acum ONU a jucat un rol de lider în domeniul schimbărilor climatice. Conferinţa „părţilor implicate“ (COP) s-a ţinut aproape în fiecare an de cînd Convenţia ONU asupra Schimbărilor Climatice a fost semnată în 1992 la Rio de Janeiro. Întîlnirile sînt adesea tehnice, iar discuţiile au loc, de obicei, între ambasadori. Dar uneori munca lor de pregătire necesită decizii luate la nivel ministerial sau chiar de către preşedinţii de stat. Acesta a fost cazul Kyoto, 1997, şi, din nou, în Copenhaga, la COP15.

Ne putem aminti că la Kyoto au venit multe delegaţii străine pregătite să accepte, resemnate, ideea unei taxe pe gazele cu efect de seră, sau cel puţin asupra dioxidului de carbon, cel mai întîlnit gaz cu efect de seră. Delegaţia americană, printr-o hotărîre guvernamentală privind reducerea intervenţiei statului în economie, s-a opus cu vehemenţă acestei idei.

Delegaţia americană a propus atunci un sistem total diferit de cel discutat, prin care emisiile ar putea fi transformate în permise sau cote, tranzacţionabile pe o piaţă destinată acestui scop.

În final, acesta a fost sistemul ales la Kyoto, cu speranţa că SUA, cei care l-au propus, îl vor şi respecta. China şi India au fost absente, iar Rusia, total ostilă acestei idei. Dar SUA au refuzat ratificarea Protocolului de la Kyoto.

Uniunea Europeană a fost singurul grup de naţiuni care s-a gîndit serios la punerea în aplicare a acestui plan. Un sistem european de cote, limitat la producătorii de energie, electricitate şi la cei de materiale – cele două mari surse majore de emisii – a intrat în vigoare din 2005.

Conferinţa de la Copenhaga trebuia să creeze un tratat succesoral care să preia misiunea Protocolului de la Kyoto, după expirarea acestuia în 2012. Dar cele patru zile de discuţii între liderii lumii s-au dovedit a fi un fiasco. Un document de patru pagini, aclamat vag, dar nu supus votului, exprima speranţa că scopul acţiunilor internaţionale va viza limitarea încălzirii globale la 2ºC de-a lungul secolului XXI, dar nu spune nimic despre cum se va realiza acest lucru – fără asumarea angajamentelor privind cantitatea de emisii şi fără un sistem la nivel mondial de măsurători şi supraveghere.

Un astfel de eşec este extrem de dăunător. Fără angajamente guvernamentale, nu poate exista nici o încercare de limitare în mod eficient a emisiilor de carbon, ceea ce implică faptul că în clipa cînd lumea chiar va încerca să ia măsuri, va fi cu atît mai greu să se mai încetinească cursul schimbărilor climatice şi să se limiteze efectele. Mai mult de atît, Europa însăşi nu are o siguranţă deplină privind propriul sistem de cote, sistem care nu a funcţionat prea bine nici de la bun început.

Mai mult de 43 de membri ai Alianţei Micilor State Insulare (AOSIS) cred că decizia de a nu face nimic, de a lăsa apele oceanului să crească, poate fi considerată echivalentă cu aprobarea unei crime. Cel mai mic stat, Tuvalu, cu 11.000 de locuitori îşi caută deja un loc pentru a evacua populaţia cînd insula va dispărea. Mai mult de jumătate din teritoriul Bangladesh-ului, patria a 100 de milioane de locuitori, e şi ea ameninţată de inundaţii, la fel şi un sfert din teritoriul Olandei, cu 16 milioane de locuitori.

Cele mai multe dintre aceste potenţiale refugii se presupune că vor fi suprafeţe imense secetoase din Orientul Mijlociu, regiunea mediteraneană, China centrală şi Statele Unite. Unii prevăd că această migraţie va avea loc în a doua jumătate a acestui secol.

Avînd în vedere amploarea catastrofei, lumea nu-şi poate permite să lase lucrurile aşa cum sînt. Desigur că procesul nu s-a oprit. Conferinţe cu privire la schimbările climatice se vor ţine în continuare. Dar viitoarea conferinţă poate va aduce şi o adevărată reglare de conturi. Într-adevăr, oamenii şi guvernele au nevoie să-şi exprime furia privind acordul semnat la Copenhaga, un acord fără constrîngeri, în ciuda dorinţei multora dintre cei prezenţi de a rezolva ceva.

Din fericire, întîlnirea de la Copenhaga a fost suficientă pentru a reporni procesul. Dar acest fenomen ar trebui să înceapă acum, iar Naţiunile Unite, în special Adunarea Generală, să fie punctul de plecare. Mulţi comentatori au condamnat Naţiunile Unite pentru eşecul de la Copenhaga, dar aceasta e o interpretare greşită a ceea ce s-a întîmplat de fapt. ONU a fost doar un ghid, a oferit logistica, interpretările şi o ordine de zi. Organismele de conducere nu au funcţionat pentru că nu au fost chemate în timpul discuţiilor.

Prin urmare, este timpul să folosim cum se cuvine Naţiunile Unite şi să invocăm o luare de poziţie a Adunării Generale. ONU nu a fost responsabilă pentru eşecul din Copenhaga şi n-ar trebui să se poarte ca atare. Ar trebui însă să-şi folosească acum puterile de parlament mondial pentru a depăşi obstrucţionările celor cîţiva.


,

Copyright: Project Syndicate, 2010

www.project-syndicate.org

p 7 Jame Madison WC jpg
Revenirea antifederalismului
Urmașii intelectuali ai lui Madison au înțeles totodată că această Constituție a permis mai mult decît crearea unui ansamblu de state suverane.
640px Empire State Building MET DP106404 jpg
„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Alte fronturi
Pariul lui Vladimir nu e că poate învinge Vestul,ci că Vestul poartă în suflet și în conduită premisele propriei înfrîngeri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Tutuiala
Ne scufundăm în omogenitatea lui „tu”, iar „tu” evoluează semantic spre „nimeni”.
Frica lui Putin jpeg
Omul: excepție în excepție în excepție în excepție
Și totuși, noi – excepție în excepție în excepție... – avem fantezia de a ne proclama drept normă, ba chiar scop și sens ale Universului. Admirabil tupeu!
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Sînt un deviaționist
Nebun de ură antioccidentală, nebun de sine, nebun mistic, treaba lui ce fel de nebun o fi, dar e nebun. Și simt că în „tribul” meu mă privesc de-aproape tot mai mulți nebuni...
Mussolini Salsomaggiore Terme 1941 jpg
Un secol de la Marș
A doua zi, pe 29 octombrie, regele i-a cerut lui Mussolini să formeze un nou guvern, învestindu-l astfel cu funcția de prim-ministru al țării.
Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.

Adevarul.ro

Alaska Rusia FOTO Shutterstock jpg
Doi ruși au ajuns cu o barcă în Alaska și solicită azil în SUA: „A fost o surpriză”
Două persoane din Rusia au traversat cu o barcă strâmtoarea Bering și au ajuns în Alaska, iar acum solicită azil în SUA, au anunțat reprezentanții statului american.
Klaus Iohannis FOTO Presidency.ro
Iohannis, despre soluțiile pentru scăderea prețurilor la gaze și energie: Plafonare sau creșterea alocării pentru REPower
Klaus Iohannis a vorbit despre soluțiile despre care au discutat liderii europeni pentru a diminua prețurile la gaze naturale și energie, fiind avasante două posibilități, fiecare cu plusuri și minusuri.
bebelus prematur foto salvati copiii romania
Medic de la Spitalul Polizu, acuzat că lasă copiii născuți prematur să moară: „S-a refăcut filmul ororilor”
Un cadru medical, pe numele său Florian Robe, a fost acuzat că ar fi lăsat copii născuți prematur să moară.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.