Od─â ipocriziei europene

Publicat în Dilema Veche nr. 125 din 15 Iun 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Prelu─âm Occidentul dup─â re┼úeta noastr─â proprie, aceea a "formelor f─âr─â fond". M─â num─âr printre aceia care, ├«n siajul marelui E. Lovinescu, aplaud─â asumarea formelor f─âr─â fond, dac─â e vorba despre occidentalizarea Rom├óniei. ├Än timp, formele creeaz─â fondul. "Forme" ├«ns─â nu ├«nseamn─â doar institu┼úii, proceduri, reguli, ├«nseamn─â ┼či teme de dezbatere public─â lipsite de relevan┼ú─â ├«n imediatul rom├ónesc, dar presante pentru lumea occidental─â, ├«nseamn─â ┼či obsesii vestice care nu au resort rom├ónesc, ├«nseamn─â ┼či mode, glorii sezoniere sau capricii f─âr─â surs─â autohton─â. Apare ├«ns─â o problem─â atunci c├«nd asumarea unei ├«ngrijor─âri vestice f─âr─â fond rom├ónesc duce la concluzia c─â ├«nsu┼či procesul de occidentalizare este pernicios, c─â integrarea european─â - vehiculul cel mai eficient al europeniz─ârii noastre - este un proces de imbecilizare ├«n mas─â. Recent, un articol din presa central─â mi-a readus ├«n aten┼úie acest fenomen intelectual rom├ónesc, pe care l-am ├«nt├«lnit adesea ├«n ultimii ani. Nu am s─â citez articolul, doar am s─â-l evoc, tocmai pentru c─â argumentele sale s├«nt at├«t de larg r─âsp├«ndite ├«nc├«t dau seama, de fapt, despre o g├«ndire colectiv─â. La ├«nceputul anilor '90, aceast─â retoric─â apar┼úinea unor na┼úionali┼čti ponosi┼úi ├«n haine vechi precum b─âtr├«nii legionari sau ceau┼či┼čtii pensionari. Acum ├«ns─â apare un grup de critici "progresi┼čti", care acuz─â Europa de azi c─â poart─â ├«n sine o sum─â de stereotipuri care ucid spontaneitatea, naturale┼úea, sensul. ┼×i asta nu ne face bine. Criticii fenomenului constat─â alarma┼úi c─â semnele europenit─â┼úii au sosit ┼či la noi. Astfel, europenizarea noastr─â duce/a dus la apari┼úia z├«mbetului profesional obligatoriu (care e fals!), la apari┼úia unui tip de polite┼úe excesiv─â ├«n rela┼úiile publice (care imbecilizeaz─â!), la apari┼úia ro┼čiilor europene (care nu au gust!), a iaurtului comunitar (care nu are lapte!), a caselor cu termopane ┼či jaluzele verticale (nu mi-e clar ce po┼úi avea ├«mpotriva termopanelor ┼či jaluzelelor, at├«ta vreme c├«t arhitectura casei este reu┼čit─â, dar ├«n┼úeleg c─â nici asta nu e ├«n regul─â!), la limbajul european (care e de lemn!). Devenim artificiali, se inund─â solul mirific al spontaneit─â┼úii noastre, dispare gustul ro┼čiei ┼či laptele natural, de vac─â rom├óneasc─â. Nu mai putem ├«njura c├«nd avem chef, func┼úionarul nu mai poate r─âspunde dup─â umori, taximetristul trebuie s─â zic─â "Bun─â ziua!" ┼či "Mul┼úumesc!", osp─âtarul trebuie s─â ├«mi spun─â exact ce con┼úine felul de m├«ncare la care poftesc. ┼×i eu simt c─â asemenea "norme" europene ucid ceva autohton. Spre deosebire de criticii evoca┼úi ├«ns─â, nu m─â cuprinde nici un regret. ├Än ceea ce ├«l prive┼čte, Occidentul cunoa┼čte criticile de acest gen, de decenii. Oric├«t am vrea s─â fim de originali, nu s├«ntem primii care atrag aten┼úia lumii europene c─â seva ei a devenit acri┼čoar─â ┼či mai mult picur─â dec├«t curge. Existen┼úialismul francez, de la care ┼či-a hr─ânit adolescen┼úa ├«ntreaga mea genera┼úie, vorbe┼čte despre ├«nstr─âinare, pierderea sensurilor ┼či absurdizarea limbajului ├«nc─â de la ├«nceputul anilor '50. Sigur, pierderea gustului ro┼čiilor ar putea fi contribu┼úia rom├óneasc─â la ┼čirul de simptome ale tristei c─âderi ├«n artificial. ├Än orice caz, am dou─â ├«nt├«mpin─âri de adus acestor critici. Prima ┼úine de eficien┼úa lor. Care ar fi alternativa? Dac─â formula de via┼ú─â occidental─â este, ├«n cele din urm─â, imbecilizant─â, dac─â dezumanizeaz─â, caricaturizeaz─â ┼či ne face s─â fim ni┼čte caraghio┼či debili, care ar fi ecua┼úia unei vie┼úi cu sens? Logic, ar trebui s─â o c─âut─âm ├«n afara acestei Europe c─âzute, dup─â care alerg─âm cu incon┼čtien┼ú─â. Chiar vrem a┼ča ceva? A doua ├«nt├«mpinare ┼úine de diagnostic. Ne lament─âm c─â procesul de occidentalizare ne duce ├«ntr-un stadiu de plastic, aseptic, inert ┼či inept, pe noi, cei plini de via┼ú─â autentic─â, nealtera┼úi ┼či iubitori de relief variat. Simt o reeditare a mitului infantil al "bunului s─âlbatic" din antropologia ├«nceputului de secol XIX. Chiar s├«ntem a┼ča? Chiar s├«ntem un spa┼úiu uman s─ân─âtos, cu toate sim┼úurile, inclusiv cu cel "bun", acas─â? Chiar este acest proces de acultura┼úie o c─âdere? Mie mi se pare c─â Rom├ónia de azi arat─â foarte r─âu, chiar dac─â ro┼čiile au gust. Cred c─â lumea rom├óneasc─â este corupt─â, murdar─â ┼či lene┼č─â, c─â oamenii se dispre┼úuiesc ├«ntr-un fel agresiv, c─â mica ipocrizie a z├«mbetului profesional european este nimic fa┼ú─â de imensa minciun─â ├«n care tr─âim cotidian. ┼óesutul social al Rom├óniei mi se pare grav deteriorat de mitoc─ânie. A┼čadar, o infuzie de z├«mbet ┼či de polite┼úe controlat─â nu face deloc r─âu. Pe mine, o Rom├ónie dezinhibat─â ┼či spontan─â, ├«n care ace┼čti rom├óni pot exersa sictirul c├«nd vor, m─â ├«nsp─âim├«nt─â, nu m─â ├«nc├«nt─â. ┼×tiu ┼či eu c─â func┼úionarul olandez, care ├«mi z├«mbe┼čte la ghi┼čeu, e ipocrit. Dar mai ┼čtiu ┼či c─â - vorba lui La Rochefoucauld - ipocrizia este omagiul pe care viciul ├«l aduce virtu┼úii. Nu cunoa┼čte pe nimeni, nu ┼čtie de ce z├«mbe┼čte, dar z├«mbe┼čte egal, tuturor. ├Äl prefer func┼úionarului rom├ón, care r─âspunde dup─â cum are chef, care te simpatizeaz─â sau te antipatizeaz─â la prima vedere ┼či, mai grav, se poart─â cu tine ├«n consecin┼ú─â. ├Än fond, nu m─â intereseaz─â ce crede despre mine taximetristul care vine ├«n fa┼úa casei mele la comanda mea, osp─âtarul care m─â serve┼čte la restaurant sau secretara care r─âspunde la telefon c├«nd sun la Prim─ârie. Vreau doar s─â ├«mi vorbeasc─â politicos, agreabil ┼či, ├«n general, s─â nu ├«┼či r─âzbune suferin┼úele ┼či frustr─ârile cu mine, pe timpul, cheltuiala ┼či nervii mei, oric├«t de spontan i-ar veni s─â fac─â a┼ča ceva. La asta oblig─â, ├«n general, buna cre┼čtere. Dac─â lipse┼čte, atunci ipocrizia profesional─â european─â e un substitut pe care ├«l g─âsesc satisf─âc─âtor. ├Än general, cred c─â apostolii autenticit─â┼úii, sincerit─â┼úii ┼či naturale┼úii trebuie privi┼úi cu reticen┼ú─â. Fie ┼či pentru c─â, la o adic─â, absolut toat─â lumea se declar─â sincer─â, ceea ce face de ne├«n┼úeles cum de e a┼ča mult─â minciun─â pe lume.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.