Obama în Europa - cîteva observaţii -</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 269 din 9 Apr 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

● Scriu aceste rînduri la jumătatea turneului european al noului preşedinte american " adică imediat după încheirea summit-ului NATO şi înainte de aşteptatul discurs de la Praga şi de vizita în Turcia ", dar primele impresii sînt deja fixate. Obama mizează serios pe marcarea diferenţei faţă de administraţia Bush în relaţia cu europenii. ● Primul examen a fost summitul G20 de la Londra. Analiştii spun că Obama nu a obţinut ceea ce îl interesa mai mult, adică un pachet masiv de măsuri financiare şi fiscale de sprijin global al economiilor. Toţi ceilalţi lideri erau mult mai interesaţi de aspectele instituţionale ale lumii financiare, venind la summit cu aşteptarea unui nou set de reguli, şi nu a unei noi infuzii financiare în sistemul existent. Faptul că Obama nu a obţinut ceea ce a vrut l-a făcut pe extravagantul Sarkozy, pe deplin mulţumit de rezultatele reuniunii, să declare emfatic: "Capitalismul anglo-saxon post-belic a murit!". Sigur, una dintre victoriile lui Sarkozy, şi anume decizia reprimării paradisurilor fiscale, a fost posibilă doar după ce Barack Obama a avut un dialog între patru ochi cu liderul chinez Hu Jintao, care, altfel, ar fi blocat o atare decizie. În orice caz, chiar şi în condiţiile date, Obama a repurtat cîteva succese. Deşi cei mai optimişti analişti credeau că la Londra se va reaşeza ordinea financiară mondială, deciziile nu au făcut decît să ranforseze bătrînele instituţii fundamentale de la Breton-Woods " Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi dolarul american au rămas temelia stabilităţii financiare a lumii. ● A urmat summitul NATO. Cu această ocazie, Obama a criticat deschis aroganţa americană a trecutei administraţii, a admis că America poate să nu aibă cele mai bune idei cu putinţă în diferite probleme, a vorbit despre umilinţa cu care e datoare America, a ridicat parteneriatul cu Uniunea Europeană la nivelul parteneriatului cu Marea Britanie, a admis că SUA sînt factorul cel mai important în poluarea globală, a mulţumit europenilor pentru ajutorul dat în Afganistan şi, de ar fi făcut numai aceste declaraţii, ar fi fost deja suficient pentru ca Europa să înţeleagă că a sosit la Casa Albă exact opusul lui George W. Bush. Adăugaţi la toate acestea şi cîteva decizii anterioare ale sale: închiderea închisorii de la Guantanamo, suprimarea restricţiilor adoptate de administraţia Bush în relaţia cu Cuba, chemări la dialog către Iran, reintrarea în paradigma dezarmării nucleare în relaţia cu Rusia, abandonarea proiectului scutului anti-rachetă din Europa. Toate acestea l-au făcut pe Obama imun la critici pe care, sînt sigur, predecesorul său le-ar fi încasat din plin, cu sarcasm şi ironie, dacă ar fi gafat la fel. Am urmărit resemnat-amuzat toată presa importantă de limbă engleză şi franceză a acestor zile şi nici un ziar nu menţionează că Obama, răspunzînd unei întrebări venite de la o jurnalistă austriacă, a spus că nu ştie ce echivalent există "în limba austriacă" pentru expresia willing and dealing. Imaginaţi-vă ce ar fi fost prin ziare şi pe Internet dacă Bush ar fi spus aşa ceva! ● Sigur că Europa nu poate rămîne insensibilă la această schimbare de atitudine americană. Nu mă îndoiesc că, foarte curînd, va reacţiona cu gesturi similare, care vor întări parteneriatul transatlantic. Aud însă că în anturajul strategic al preşedintelui Obama apare nerăbdarea. Europa nu reacţionează aşa rapid cum s-ar fi aşteptat unii dintre apropiaţii liderului american. În afacerea Guantanamo, nici un stat european nu a sărit în sprijinul Americii pentru a prelua din deţinuţii islamici. Doar Franţa e gata să preia un cetăţean alegerian pe care " spun experţi în intelligence " serviciile franceze îl aşteptau de ceva vreme în curtea lor. Planul Obama pentru cîştigarea războiului din Afganistan, deşi unanim apreciat de NATO, nu a făcut nici Franţa să trimită mai mulţi militari pe teatrul de luptă, şi nici Germania să mişte un deget mai mult decît a făcut-o pînă acum. Cheia în relaţia cu Europa este, acum, răbdarea. Iute la mînie, Europa e lentă în faţa complimentului şi respectului. Dar reacţia europenilor va veni… ● Oricum, summitul NATO a fost un succes de imagine pentru Obama şi asta a întărîtat cîteva psihologii tari de lideri europeni importanţi. Sarkozy şi Berlusconi nu au ratat prilejul de a fura prima pagină cu gesturi tipice temperamentului lor. Nu este greu de imaginat ce o fi fost în mintea Angelei Merkel, un politician serios şi aplicat, cînd extravagantul premier italian a lăsat-o să-l aştepte pe covorul roşu, în faţa a sute de jurnalişti, pentru a continua o convorbire la telefonul mobil sau cînd preşedintele francez nu scăpa nici o ocazie de a se individualiza pregnant în "fotografiile de familie", după ce, oricum, îşi luase porţia de publicitate primind de unul singur sosirea pe teritoriul francez, pe faimosul pod dintre Strasbourg şi Kiehl, a tuturor şefilor de state/de guverne din ţările NATO. Şi totuşi, Obama a fost starul, aşa cum era normal să fie. Poate de aceea, Sarkozy şi Berlusconi s-au străduit atît de mult. ● O serioasă victorie diplomatică a constituit-o obţinerea acordului Turciei pentru numirea danezului Anders Fogh Rasmussen în funcţia de secretar general al organizaţiei. Berlusconi se laudă peste tot cu meritele sale în obţinerea acestui acord şi nimeni nu-l contrazice. Semn că fudulia lui are temei. Totuşi, cred că sprijinul apăsat promis de Obama pentru aderarea Turciei la UE a cîntărit mai mult. Dar asta e doar speculaţia mea. Legenda o produce Berlusconi…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.