O zi pentru dreptatea Planetei

Publicat în Dilema Veche nr. 297 din 22 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ceea ce facem noi planetei noastre, copiilor ┼či nepo┼úilor, s─âracilor, prin nes─âbuita produc┼úie de gaze cu efect de ser─â este unul dintre cele mai mari p─âcate morale ale epocii noastre. Pe 24 octombrie, po┼úi lua atitudine ├«mpotriva acestei nedrept─â┼úi. 24 octombrie este ziua 350. Denumirea vine din num─ârul "particulelor pe milion" sau parts per million (ppm) de dioxid de carbon eliberate ├«n atmosfer─â, num─âr pe care " dup─â Jim Hansen, probabil cel mai cunoscut climatolog din lume " n-ar trebui s─â-l dep─â┼čim dac─â vrem s─â evit─âm o catastrof─â climatic─â. Problema serioas─â care se pune este aceea c─â CO2 a ajuns deja la 386 ppm, iar cifra cre┼čte cu 2 ppm ├«n fiecare an. Nevoia de a reduce gazele cu efect de ser─â a devenit evident─â odat─â cu predic┼úiile ├«nc─âlzirii globale " idee v─âzut─â ca "alarmist─â" acum c├«┼úiva ani, c├«nd au fost f─âcute publice primele studii, devenit─â ├«ntre timp foarte conservatoare. Ne apropiem ├«ns─â de acel punct de unde nu mai exist─â cale de ├«ntoarcere, va ap─ârea un efect de bumerang, iar planeta se va ├«nc─âlzi f─âr─â s─â mai putem face ceva. Topirea calotei glaciare este un exemplu. ├Än urm─â cu patru sute de ani, c├«nd exploratorii c─âutau legendarul "pasaj nord-estic" de-a lungul Europei de Nord, Rusiei ┼či Chinei, au dat de ghea┼úa arctic─â impenetrabil─â, au renun┼úat la explorare ┼či s-au ├«ntors din drum. Anul acesta vasele comerciale au navigat cu succes ├«n pasajul nord-estic. Acesta este unul dintre cele mai recente ┼či dramatice semnale indic├«nd schimb─ârile climatice ┼či faptul c─â planeta noastr─â s-a ├«nc─âlzit, iar c─â fenomenul dureaz─â de ani buni. Dar dezghe┼úul calotei glaciare este mai mult dec├«t un simptom al ├«nc─âlzirii globale, este ┼či o cauz─â a viitoarei ├«nc─âlziri: ghea┼úa ┼či z─âpada reflect─â razele solare, iar suprafe┼úele eliberate de ghea┼ú─â absorb mai mult─â c─âldur─â de la soare dec├«t cele acoperite de z─âpad─â sau ghea┼ú─â. Cu alte cuvinte, pe l├«ng─â ├«nc─âlzirea care a topit ghea┼úa arctic─â, emisia de gaze cu efect de ser─â a creat ┼či un efect de bumerang care va genera ┼či mai mult─â ├«nc─âlzire, va topi ┼či mai mult─â ghea┼ú─â, chiar dac─â ├«ncep├«nd chiar de m├«ine am opri orice emisie de gaze. Alte asemenea efecte de bumerang au creat pericole similare. ├Än Siberia, mari cantit─â┼úi de gaz metan s├«nt depozitate ├«n ceea ce se nume┼čte permafrost " regiuni ├«n care se presupune c─â terenul este permanent ├«nghe┼úat. Dar ariile care erau pe vremuri ├«nghe┼úate au ├«nceput acum s─â se dezghe┼úe, eliber├«nd gazul metan, contribuind astfel la o viitoare ├«nc─âlzire, la o ┼či mai accelerat─â dezghe┼úare a terenurilor, care vor elibera ┼či mai mult gaz metan. Na┼úiunile ├«n curs de dezvoltare au sesizat c├«t de scandalos se face ├«n prezent distribuirea gazelor cu efect de ser─â. La summit-ul despre schimb─ârile climatice, din septembrie, pre┼čedintele Rwandei, Paul Kagame, a subliniat faptul c─â ├«n timp ce na┼úiunile dezvoltate din afara Africii s├«nt responsabile aproape ├«n ├«ntregime pentru aceast─â problem─â, cel mai mare impact va fi probabil ├«n Africa, care are pu┼úine resurse pentru a face fa┼ú─â acestor provoc─âri. Kagame a sugerat mai apoi, av├«nd ├«n vedere c─â fiecare ┼úar─â are un credit de emisie de dioxid de carbon, s─â li se ofere ┼ú─ârilor ├«n curs de dezvoltare, aflate sub acest credit, posibilitatea de a negocia cu state care ├«l dep─â┼česc. Banii pe care ┼ú─ârile ├«n curs de dezvoltare i-ar primi nu trebuie considera┼úi un ajutor, ci mai degrab─â o recunoa┼čtere a faptului c─â ┼ú─ârile bogate trebuie s─â pl─âteasc─â pentru ceva ce ┼či-au ├«nsu┼čit cu de la sine putere: capacitatea atmosferei de a absorbi de┼čeurile. Sri Lanka a adoptat aceea┼či pozi┼úie, folosind studiile UN Intergovernmental Panel despre schimb─ârile climatice pentru a calcula faptul c─â ├«n 2008 emisia permis─â pe cap de locuitor era de 2172 kg de persoan─â. De fapt, pe cap de locuitor reveneau 4700 kg, ceea ce e mai mult dec├«t dublul limitei permise. Dar, ├«n timp ce emisiile provenite din na┼úiunile bogate erau cu mult peste limita permis─â, ├«n Sri Lanka acestea atingeau 660 kg sau chiar mai pu┼úin. Dup─â cum a subliniat guvernul din Sri Lanka, "asta ├«nseamn─â c─â ┼ú─ârile cu emisie sc─âzut─â de gaze ca a noastr─â nu mai pot emite ├«n plus, pentru c─â spa┼úiul a fost deja exploatat de dezvoltarea ┼či poluarea celorlalte ┼ú─âri, f─âr─â consim┼ú─âm├«ntul nostru". Situa┼úia este o nedreptate f─âr─â limite, amintind de colonialismul vestic din secolul al XIX-lea " fiind, de fapt, mult mai grav. Sarcina remedierii acestui lucru ar trebui s─â ├«nceap─â la ├«nt├«lnirea de la Copenhaga din decembrie. Mul┼úi lideri politici ┼či-au exprimat dorin┼úa de a sprijini ac┼úiuni eficiente ├«n ceea ce prive┼čte schimb─ârile climatice, dar ceea ce mul┼úi v─âd ca "eficient" nu va fi ┼či ├«ndeajuns s─â ne readuc─â la limita de 350 ppm. ├Än unele ┼ú─âri, incluz├«nd Statele Unite, s├«nt ├«nc─â multe obstacole majore pentru a putea face chiar ┼či pa┼či mode┼čti pe calea rezolv─ârii acestei probleme. Pe 24 octombrie, oamenii din aproape toat─â lumea vor lua atitudine pentru a trezi con┼čtiin┼úa nevoii unui tratat interna┼úional, pentru a readuce atmosfera la cei 350 ppm de dioxid de carbon. Vor fi alpini┼čti, at├«rn├«nd bannere ├«n ├«n─âl┼úimile Himalayei, unde ghe┼úarii se topesc, vor fi scafandri la Marea Barier─â de corali din Australia, care este, de asemenea, amenin┼úat─â de schimb─ârile climatice. Bisericile vor bate clopotele de 350 de ori, 350 de bicicli┼čti vor traversa ora┼čele, vor fi planta┼úi 350 de copaci. La www.350.org pute┼úi afla mai multe despre ce se va ├«nt├«mpla, pute┼úi s─â v─â al─âtura┼úi nou─â sau s─â ne trimite┼úi ideile voastre online. Numai nu ignora┼úi lucrurile acestea, sper├«nd c─â ceilal┼úi vor face ├«ndeajuns pentru a crea un impact. G├«ndi┼úi-v─â c─â va veni o zi c├«nd nepo┼úii vo┼čtri v─â vor ├«ntreba: ce a┼úi f─âcut ├«n perioada celei mai mari provoc─âri morale a timpului vostru? Peter Singer este profesor de bioetic─â la Universitatea Princeton ┼či profesor emerit la Universitatea din Melbourne. Cea mai recent─â carte a sa este The Life You Can Save: Acting Now to End World Poverty. Copyright: Project Syndicate, 2009 www.projectsyndicate.org traducere de Stela GIURGEANU

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.