O sută de milioane de euro

Publicat în Dilema Veche nr. 868 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2020
Bătălia cu giganții jpeg

Despre pierderile suferite de sectorul cultural în această perioadă dificilă, marcată de restricții, se vorbește de multă vreme: sute de antreprenori culturali din varii domenii sînt în pragul colapsului financiar încă din primăvară, de la debutul stării de urgență. Măsurile de combatere a pandemiei, care se bazează pe distanțare fizică, au presupus închiderea sălilor de spectacole, a muzeelor și galeriilor, a librăriilor etc., precum și anularea tuturor evenimentelor programate – cu consecințe dramatice asupra întregului sistem cultural. Un festival anulat înseamnă zeci de contracte revocate, adică sute de artiști, tehnicieni și personal administrativ cu veniturile diminuate. Așa-zisa relaxare din vară, de scurtă durată, nu a făcut decît să arate inechitățile și vulnerabilitatea de fond ale întregului eșafodaj de instituții culturale. Nu poți crea evenimente culturale „pe stoc”, nu poți face teatru sau muzică dacă nu ai certitudinea unei întîlniri cu publicul – și, mai ales, siguranța că poți acoperi cheltuielile. Cu cîteva excepții notabile (ediția de anul acesta a TIFF, cu proiecții doar în aer liber și cu măsuri speciale de securitate sanitară, a arătat că e posibil să organizezi evenimente cu public și în timpul unei pandemii, cam toate evenimentele importante au fost anulate și riscă să se piardă fără un sprijin din partea publicului și din partea statului. Iar redeschiderea controlată a instituțiilor, cu măsuri de siguranță sporite și reducerea considerabilă a locurilor disponibile pentru public, a eșuat: costuri mai mari, dar mai puține bilete vîndute e, evident, o rețetă falimentară. Deciziile ezitante și uneori contradictorii strică socotelile operatorilor culturali. Nu poți programa un spectacol dacă nu știi cum vor evolua lucrurile peste două săptămîni, dacă regulile se pot schimba peste noapte, dacă deciziile de politică sanitară influențează programarea culturală. Oricum, autoritățile au reimpus restricțiile odată cu izbucnirea valului al doilea al pandemiei. Mutarea în online nu e o soluție, ci un compromis de moment.

De unde și urgența unor măsuri de sprijin din partea Guvernului. Schema de ajutor de stat anunțată săptămîna trecută va fi aplicată cel mai probabil la începutul anului viitor. Guvernul nu a dat detalii cu privire la modul cum vor fi atribuite aceste finanțări. Și întregul demers e complicat, căci presupune un acord cu Bruxelles. Suma anunțată se ridică la 100 de milioane de euro – e cel mai mare pachet de ajutor acordat culturii în România. Cum vor fi împărțiți acești bani? Deocamdată, Guvernul a anunțat cîteva principii de bază. Schema de ajutor are în vedere cinci măsuri: microgranturi pentru operatorii culturali care nu obțin venituri din vînzări de bilete (în valoare de 4.000 de euro pentru fiecare solicitant); granturi pentru organizatorii de festivaluri – echivalentul a 25% din valoarea biletelor vîndute la ediția din 2019, dar nu mai mult de 800.000 de euro; granturi pentru organizarea de evenimente (în funcție de numărul de evenimente organizate anul trecut se acordă între 5% și 9% din valoarea biletelor, dar nu mai mult de 800.000 de euro); granturi pentru librării (25% din valoarea brută a vînzărilor de carte de anul trecut, dar nu mai mult de 800.000 de euro); granturi pentru edituri (25% din valoarea brută a vînzărilor directe din 2019, dar nu mai mult de 800.000 de euro).

E o veste bună pentru pentru sectorul cultural. Dar sînt și multe necunoscute. Și chiar îngrijorări legitime. Schema de ajutor se adresează în primul rînd entităților care contribuie la difuzarea culturii. Artiștii, creatorii nu sînt acoperiți de acest ajutor. Principiul de bază e că, susținînd difuzarea culturii, e încurajată, implicit, și creația. Doar că lucrurile nu stau așa în realitate, nu întotdeauna. Și, dacă Guvernul s-a gîndit că această schemă de ajutor va contribui la relansarea sectorului cultural în viitor, atunci cînd întîlnirea cu publicul va fi din nou posibilă, acordarea granturilor se bazează pe activitatea trecută și va acoperi, probabil, pierderile din anul curent.

Guvernul a prezentat public intenția de a acorda acest ajutor de stat înainte să fi redactat efectiv legea. E normal, e campanie electorală, cifrele mari sînt un vector de imagine eficient. Însă incertitudinea provoacă tulburare în mediul cultural. În așteptarea normelor de implementare, vacarmul se amplifică: organizatorii de festivaluri, organizatorii de evenimente, cei care produc cultură fără să vîndă bilete etc. simt că au intrat într-o competiție acerbă, deși nu e nici un concurs. Cei rămași pe dinafară sînt revoltați. Și mai peste tot plutește un aer de neîncredere. Ca să nu mai vorbim de faptul că – așa a anunțat Guvernul – o (pre)condiție pentru accesarea acestor granturi e înscrierea societăților comerciale sau, după caz, a ONG-urilor în Registrul Sectorului Cultural pînă la 25 noiembrie. Or, la acea dată, legea pentru acest ajutor de stat încă nu exista…

image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.
image png
image png
O întîlnire destinală: dna Monica Lovinescu
Îmi cer scuze, oricum, și rămîn un mare fan al minunatului cuplu parizian.
image png
Gerontocrații
Unii cred că nu peste multă vreme vom ajunge să fim conduși (fie și disimulat) de IA.
image png
image png
Kofola de catifea
Adoptat mai des, nu ar aduce decît bine.
image png
La Mamaia. În 1981
Întrucît eu păream participantul cumva „dislocat” al întîlnirilor zilnice, doamna doctor hotărî să mă includă în ecuație.
image png
Înjosire și înjoseală
O simplă substituție de sufix produce efecte stilistice majore.
image png
„Faci sau nu faci;
nu există «cum»“
Cu alte cuvinte, se victimizează, justificîndu‑și alegerile, de care nu ar fi, astfel, responsabil.
image png
Mouratoglou?
Sperînd că „hoţii” vor fi prinşi. Sperînd la altă viaţă. Sperînd. Disperînd.
p 7 Jim O Neill jpg
Ce înseamnă Sudul global?
n lipsa unei prescurtări alternative, ei vor continua să folosească termenul „Sud global”.
image png
Țara automatizărilor
Automatizările necesită aproape permanent și o asistență umană.

Adevarul.ro

image
Dezvăluiri. Liderul Hamas i-a vizitat pe ostatici într-un tunel din Gaza
Liderul mișcării islamiste palestiniene Hamas, Yahya Sinwar, i-a vizitat pe israelienii răpiți și duși într-un tunel din Gaza, dezvăluie un ostatic eliberat în weekendul trecut.
image
Doi români care au comis o crimă în Franța au fost arestați 20 de ani mai târziu. Cum au reușit să se ascundă două decenii
Polițiștii din Barcelona, Spania, au arestat doi români după 20 de ani de căutări. Aceștia au ucis un tânăr în 2003, în Franța și de atunci se ascundeau în Catalonia.
image
Fenomen bizar și rar pe litoralul românesc: Marea Neagră s-a retras zeci de metri spre larg
După ultima furtună de cod roșu, de la sfârșitul săptămânii trecute, cu valuri de 10 metri, linia apei s-a retras, în unele zone, dincolo de digul de protecție al plajei din stațiunea Mamaia.

HIstoria.ro

image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.
image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.
image
Japonia oferă „despăgubire de consolare” femeilor folosite ca sclave sexuale în al Doilea Război Mondial
Un tribunal sud-coreean a ordonat Japoniei să despăgubească un grup de femei care au fost forțate să lucreze în bordelurile militare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează BBC.