O sminteală – vreau spital, nu catedrală

Publicat în Dilema Veche nr. 517 din 9-15 ianuarie 2014
Bun şi rău jpeg

În pline sărbători, cînd fiecare caută liniştea după cum se pricepe, Internetul trepidează. E o convocare! La miting! În stradă! Uniţi, mă întreb, ce-o mai fi de salvat de data asta? Mă dumiresc repede: să ieşim la o manifestaţie împotriva finanţării Bisericii Ortodoxe Române de la stat. Sloganul este cutremurător: „Vrem spitale, nu catedrale!“ Mă îngrijorez. Sloganul nu putea ieşi decît din mintea cuiva care chiar vrea spital – un om suferind. Apoi, binomul e de noaptea minţii! Adică – ne şopteşte sloganul – există o legătură invers proporţională între numărul spitalelor şi numărul catedralelor. Impresia inventatorului acestui slogan este că nu se construiesc spitale pentru că se construiesc catedrale. Bizar! Foarte bizar! Oameni de meserie spun că multe dintre spitale ar trebui închise. Ştiu că e antipopulist, dar e logic şi, în cele din urmă, în favoarea sistemului de sănătate ca atare. Şi cei care spun că unele spitale trebuie închise nu o spun cu gîndul că trebuie construite catedrale. Pe de altă parte, aş zice mai degrabă că stăm rău în privinţa catedralelor. Nu fac apel acum la memoria frustrărilor, invocînd invidia albă pe care orice român cu bun gust o simte cînd vede catedralele Europei, ci la un pic de cultură generală în privinţa propriei ţări – la noi, catedrale ortodoxe, în adevăratul sens al cuvîntului, există doar în cîteva mari oraşe ale ţării (Bucureştii, de pildă, nu au una). Numim, canonic, „catedrale“ cîteva biserici mai mari, după faimoasa „scară umană“, în locurile în care rezidă episcopii, mitropoliţii şi patriarhul. În chestiunea catedralelor, orice vecin ortodox ne cam dă de ruşine. Şi nu mă refer, aici, la catedralele din Kiev, Belgrad ori Sofia (la Moscova ar fi de-a dreptul indecent să mă gîndesc, spre comparaţie). Mă refer la oraşe secunde. De pildă, nu există nicăieri în România ceva comparabil cu Catedrala din Varna, al treilea oraş al Bulgariei. Dar mă opresc aici cu analiza sloganului în sine, ca să nu se creadă că pledez pentru construcţia de catedrale. Nici vorbă! Şi eu cred că nu construirea de catedrale ar trebui să fie prioritatea numărul 1 a naţiei. Tot ceea ce încerc să fac este să pun într-un cadru raţional o temă importantă.

Ştiu, sînt rău, greşesc intenţionat. Sloganul e metaforic. Spitalul şi catedrala sînt simboluri pentru „aşa da/aşa nu“ în privinţa cheltuirii banilor publici. Aşa veţi spune, nu? Şi poate că aveţi ceva dreptate. Aşadar, o să merg pe această ipoteză. Risipa, furtul şi cheltuirea aiurea a banilor publici sînt, în mod real, cauze majore ale înapoierii României în interiorul UE. Sîntem, în mai toate clasamentele onorante, codaşi în Uniune şi pentru că puţinii bani pe care sîntem în stare să-i producem se cheltuiesc anapoda. Aici sîntem toţi de acord. Însă teza că banii publici care merg spre biserici (bănuiesc că civicii se referă, egal, la toate cultele finanţate de stat, nu doar la BOR!) sînt prea mulţi şi, din această cauză, bugetul sănătăţii suferă – este incorectă. Un calcul simplu ne arată diferenţa de dimensiune. Vă las să constataţi singuri cît de mulţi bani se duc la culte, comparativ cu bugetul sănătăţii. Cînd vezi cifrele, nu poţi decît să îţi dai seama că, de fapt, nu despre bani e vorba aici. Teza „din cauza popilor nu avem un sistem de sănătate mulţumitor“ se articulează mult mai adînc decît într-un calcul contabil.

Va trebui, la un moment dat, să fim oneşti pînă la capăt, atît cei care denunţă catastrofa bugetară produsă de alocarea banilor de la buget spre culte, cît şi cei care susţin că e normal ca statul să sprijine financiar activităţile religioase ale cetăţenilor săi. (Încă nu am un răspuns la întrebarea pe care eu însumi am pus-o cîtorva dintre cei nervoşi: de ce nu îi revoltă cheltuirea unor sume imense de la bugetele publice pentru stadioanele de fotbal din ţară şi îi revoltă cheltuirea unor sume mult mai mici în sprijinul construcţiei de biserici? Dacă fotbalul este un loisir naţional pe care bugetul public trebuie să-l susţină, de ce n-ar fi religia o necesitate publică? Este fotbalul mai benefic lumii decît credinţa în Dumnezeu? Dar cum de sîntem toţi de acord că din bugetele publice trebuie construită urgent o sală de concert modernă la Bucureşti? Este Dumnezeu ceva de necesitate privată şi Bach ceva de necesitate publică? E corect să luăm din taxele iubitorului de manele ca să facem sală pentru iubitorul de Beethoven?) Exerciţiul de onestitate nu ne va reuşi, însă, pentru că aşa ceva nu reuşeşte niciodată. Atunci, să încercăm să fim raţionali pînă la capăt. Măcar teoretic, asta ne e la îndemînă.

Aşadar, va trebui să înţelegem că toată această vînturare prin cetate a sloganului cheltuirii banilor pe culte, cînd sistemul de sănătate este atît de nesatisfăcător, are o motivaţie profundă. Nu e grija contribuabilului pentru banii de la buget şi nici măcar pentru egalitate fiscală. Este vorba despre nervi! Există unii dintre noi care sînt furioşi pe Biserica Ortodoxă Română. Îi enervează popii, îi irită bisericile şi icoanele, îi calcă pe nervi cîntecele bisericeşti şi, în general, îi dispreţuiesc drept obscurantişti şi limitaţi pe cei care mărturisesc credinţa. Nu le pot şti motivele – cel mai adesea, experienţe nefericite cu anumiţi preoţi i-au lovit puternic şi le-au format o convingere otrăvită în privinţa BOR. Vreun popă le-a cerut bani într-un moment dramatic, poate altul nu a fost suficient de disponibil pentru o nevoie duhovnicească acută sau, cine ştie, la vreo cumpănă de viaţă, preotul le-a dat un răspuns pe care ei l-au socotit nepotrivit, ori, se poate şi asta, propaganda „ateismului ştiinţific“ din anii formării tinereşti rodeşte. Oricum, există un grup de furioşi anticlericali în România. Ei folosesc cu demagogie, într-un război de PR bine articulat, alocarea banilor de la buget pentru culte. Anii petrecuţi în politică măcar atît m-au învăţat, să miros demagogia mai uşor. Problema acestor oameni furioşi cu BOR este mai profundă, cum zic, şi chestia cu banii e doar o temă sensibilă, bună de manipulat într-o ţară în general săracă. Întrebarea este: ştie BOR să le răspundă convingător? Convingător nu pentru ei, ci pentru imensa masă de români care este, de fapt, ţinta PR-ului nervoşilor.

HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.

Adevarul.ro

Vulcan. Foto: Daniel Guță
Disponibilizări în Valea Jiului. Minele din ținutul cărbunelui își grăbesc închiderea definitivă VIDEO
Minele din Valea Jiului rămân fără 350 de angajați din această toamnă, iar în următorii ani vor fi închise definitiv, deși mulți dintre localnici deplâng soarta industriei dezvoltate aici din secolul al XIX-lea.
Accident FOTO ISU Arad jpeg
Preotul greco-catolic de la Dumbrăvița și-a pierdut viața într-un accident cumplit
Remus Dobra, preotul greco-catolic de la Dumbrăvița, Timiș, a decedat marți seara, 27 septembrie, în urmă unui accident de mașină pe Autostrada Vestului A1, în județul Arad.
Maia Sandu
Moldova spune că Gazprom nu a confirmat încă volumele de gaze solicitate pentru octombrie
Una dintre principalele condiții în care Gazprom a convenit în octombrie 2021 să prelungească contractul de furnizare de gaze a Moldovei pentru următorii cinci ani a fost rambursarea datoriei pentru combustibil și plățile la timp.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.