O pace telefonată

Publicat în Dilema Veche nr. 949 din 16 – 22 iunie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Aflați săptămîna trecută la București, liderii a nouă state din estul european au cerut NATO să ia în calcul implementarea unei așa-numite „apărări avansate”. Pînă acum obiectivul esticilor, între care și românii, fusese o „prezență avansată”. Parțial, acela a fost îndeplinit, noua solicitare fiind cumva o consecință firească. Trupele NATO există pe teritoriile aflate aproape de granița ucraineană, a venit vremea ca ele să fie mai numeroase, mai bine dotate și caracterul prezenței să nu mai fie temporar.

Cererea celor nouă șefi de state ar putea părea îndrăzneață dată fiind volatilitatea relațiilor cu Rusia, dar ea este, de fapt, tîrzie și rezervată. Spre onoarea lor, aproape toți foștii și actualii lideri ai acestor țări avertizaseră de-a lungul timpul că Rusia nu este un partener viabil pentru pacea continentului. Ei au avertizat, ei au auzit. Nu vom ști niciodată cum s-ar fi comportat Kremlinul dacă acești politicieni ar fi fost ascultați de partenerii lor occidentali. Știm, din păcate, cum se comportă cînd esticii sînt priviți condescendent sau, în cel mai bun caz, cu simpatia obligatorie în cazul unor pacienți care suferă de stres post-traumatic.

Între timp, în vestul continentului, cancelarul german Olaf Scholz continuă să se bîlbîie ridicol atunci cînd vorbește despre Ucraina. Nenumăratele sale ezitări, reveniri și declarații confuze au provocat deja exasperare la Kiev, în capitalele din Est și, poate cel mai important, în rîndul populației germane. Iar asta se vede cel mai bine în sondajele de opinie, unde social-democrații domnului Scholz pierd teren în fața verzilor. Verzi care, surpriză, au un mesaj mult mai ferm legat de războiul din Est. De altfel, asta se poate verifica și în sondajele de opinie care o situează pe Annalena Baerbock, ministru de Externe și lideră a Verzilor, în fața actualului cancelar. Jenat cumva de criticile pe care le primește permanent, șeful Guvernului german încearcă inabil să pozeze în campion al ajutorului pentru Ucraina, însă, în același timp, le mărturisește unor ziariști că nu vrea să repete greșelile Kaiser-ului Wilhelm al II-lea înainte de primul război mondial. Comparația e atrăgătoare, însă complet deplasată și cred că se poate spune că Germania salvează pacea pînă la ultimul ucrainean.

Scholz nu e singur pe cărarea cețoasă a bipolarismului occidental. Preocupat „să nu umilească Rusia”, proaspăt realesul președinte al Franței, Emmanuel Macron, s-a remarcat în ultimele luni prin multele conversații telefonice cu omologul său rus. E neclar ce discută cei doi, cert este că rezultatul acestor convorbiri este zero. Sau chiar mai puțin, dacă vreți, pentru că senzația din exterior este că, în disperarea lor de a oferi Rusiei căi de ieșire dintr-un conflict din care nu vrea să iasă decît în condițiile sale, liderii occidentali dau adesea senzația că încearcă constant să își micșoreze statura politică și să dărîme statuia pe care încă nu s-a oferit nimeni să le-o construiască. Dacă domnul Macron ar fi un personaj din Mortal Kombat, atunci n-ar putea fi altcineva decît Sub Zero.

Președintele Franței urma să sosească marți la București. Înaintea vizitei, așteptările că va fi foarte ferm împotriva Rusiei erau mici. Sigur, Franța și-a asumat conducerea grupului de luptă de la Cincu, dar puneți asta mai degrabă pe seama nevoii psihanalizabile a Franței de a fi importantă. Ceea ce e mai probabil e să auzim diverse zgomote în favoarea achizițiilor de echipament militar francez. Poate chiar se va semna vreun contract. Apoi domnul Macron va merge pentru cîteva ore la Chișinău, unde va spune ceva vag și neangajant despre aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, după care va reveni la Élysée, unde un telefon așteaptă să fie folosit. Lupta pentru asigurarea demnității Rusiei continuă.

În alte era istorice, în momente cel puțin la fel de complicate, lideri politici ca Churchill, De Gaulle sau Kennedy au avut propriile lor dubii cu privire la șansele de reușită. Însă au cîștigat în fața istoriei pentru că, dincolo de orice dubii personale, au reușit să evalueze corect riscul unei cedări. Iar riscul acesta se întinde pe generații, nu pe sezoane politice.

În Ucraina, s-a spus de nenumărate ori, se decide acum soarta Europei. Oameni ca Sub Zero de la Élysée speră, fără măcar s-o spună clar, într-o înghețare a conflictului undeva pe liniile de azi. O situație ideală, dar nemărturisită pentru unele cercuri politice occidentale e aceea în care Zelenski nu mai este obraznic, cu Rusia se pot face din nou afaceri, iar guvernele din Vest se pot întoarce la tentativele de a-și mînca prăjitura și, în același timp, de a rămîne cu ea.

O pace telefonată, cum ar veni.

În timpul ăsta, Duda al Poloniei, Iohannis, balticii, bulgarii continuă să avertizeze în van că e nevoie de fermitate. Dacă după războiul acesta se vor ridica monumente, probabil că singurul care ar merita efortul ar fi unul al Cassandrei.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.